"Rânduri către fiul meu :
Dragul meu băiat, a sosit vremea, ca în calitate de tată, să-ţi dau un sfat: învaţă, dragul meu băiat, învaţă atât de mult şi atât de temeinic astfel încât să poţi pleca din ţara asta, tara "lucrului bine făcut", tara în care bebeluşii ard în maternităţi, tinerii mor în cluburi, sau îşi dau viaţa pentru confortul unor aşa zişi demnitari, tara în care scumpii noştri politicieni sunt surprinşi dormind în timpul şedinţelor, tara în care aceeaşi politicieni, care au depus un jurământ, acela de a sluji cetăţeanul, îşi afundă adânc mâinile în mocirla spăgilor, învârtind sume ameţitor de mari pentru oamenii simpli, iar când sunt prinşi, cei drept sporadic, sunt victimele sistemului şi a opozanţilor politici.
Du-te, fiul meu...du-te departe de mega-caracatita urii şi a răutăţii care a pus stăpânire pe sufletele noastre. Du-te departe de ţara asta a "lucrului bine făcut", în care eşti pierdut dacă nu împingi ceva, oriunde! Ţara asta în care e mult mai uşor să cobori în bernă drapelul decât să elaborezi legile în aşa fel încât să nu se ajungă niciodată la situaţii sinistre. Ţara în care nimeni nu e responsabil pentru nimic, decât pentru îmbogăţire rapidă şi fără muncă.
Du-te, fiul meu, acolo unde n-o să fii în pericolul de a-ţi scrânti glezna în timp ce mergi pe un trotuar care a costat milioane pe hârtie, dar în realitate e plin de găuri, unde n-o să fii în pericol de a-ţi cade în cap tencuiala de pe o clădire veche de 70 de ani, unde nu există pericolul de a te răni sau muri la volan, în timp ce faci slalom printre gropile abia "plombate" , dar care din cauza "vremii potrivnice" , s-au surpat.
Nu fi patriot şi nu mai suporta mizeriile şi minciunile folosite ani şi ani de către aceeaşi oameni, doar pentru a-şi construi ei palate şi averi. Pleacă din ţara asta în care, ca să-ţi îngropi morţii, trebuie să faci credit la bancă pentru că a ajuns să coste înmormântarea mai mult decât nunta.
Pleacă din ţara asta, pentru că s-a ajuns că valoarea unui om să fie dată de grosimea portofelului, numărului de carduri, maşinile conduse sau eticheta de pe haine.
Pleacă acolo unde n-o să întâlneşti oameni vorbind singuri pe străzi din cauza grijilor, unde n-o să auzi despre atâtea sinucideri din cauza deznădejdii....
Du-te, fiul meu...dă-ţi şansă să creşti armonios la minte şi în inimă...", îşi încheie poliţistul scrisoarea.
