Schimbarea ministrului Apărării Naţionale, modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea MApN, semnarea contractelor pentru achiziţia sistemelor Patriot, desfăşurarea în România a exerciţiilor militare internaţionale Noble Jump şi Saber Guardian şi participarea militarilor români în premieră la Invictus Games au fost printre principalele evenimente ale anului 2017 în sistemul militar.
*** Adrian Ţuţuianu înlocuit cu Mihai Fifor după scandalul privind lipsa banilor pentru salariile militarilor
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale a fost schimbată în luna septembrie, în urma scandalului privind lipsa fondurilor necesare pentru plata sumelor aferente soldelor sau salariilor militarilor.
Ministrul Adrian Ţuţuianu a anunţat pe 5 septembrie dificultăţi în plata drepturilor salariale către cadrele militare. Informaţia a fost negată imediat de Guvern. La scurt timp, Ţuţuianu şi-a anunţat public demisia, invocând "proasta comunicare" pe subiectul plăţii sumelor aferente soldelor/ salariilor militarilor. Premierul Mihai Tudose i-a acceptat demisia şi, ulterior, a precizat că nu sunt probleme la bugetul de stat, "sunt bani în toate ministerele", iar Guvernul urmează să facă o rectificare pozitivă.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ţuţuianu şi-a făcut bilanţul la Ministerul Apărării Naţionale.
''Plec cu fruntea sus şi cu sentimentul muncii îndeplinite! Au trecut 2 luni şi 5 zile de la momentul preluării mandatului de ministru al Apărării. (...) Am avut ocazia să cunosc bucuriile şi necazurile, neajunsurile şi dorinţele, dar şi să prioritizez liniile de acţiune ale Ministerului Apărării, având drept scop: respectarea obligaţiilor asumate de România în relaţia cu Aliaţii, dar şi respectul faţă de militari. Militarii îmi spuneau că sunt singurul ministru care a mers, la pas, prin unităţile militare din garnizoane. Dacă este aşa sau nu, nu ştiu. Ştiu doar că eu am făcut-o! (...) M-am implicat activ în procedurile de înzestrare cu rachete HIMARS, rachete PATRIOT, corvete multifuncţionale şi transportorul blindat. De asemenea, am contribuit şi la procesul de revitalizare a Institutului Cantacuzino (...) Nu în ultimul rând, mi-am propus reînfiinţarea unor licee şi şcoli militare prin care să asigurăm necesarul de specialişti în diverse domenii cheie în Armata Română. Şi, ca o ironie a sorţii, astăzi, 6 septembrie, după momentul demisiei, solicitarea României cu privire la achiziţionarea sistemului HIMARS a trecut de Congresul SUA, urmând, la fel ca în cazul sistemului PATRIOT, să se înceapă discuţiile tehnice şi specifice în urma cărora se va configura, până la ultimul detaliu, sistemul ce va intra în dotarea Armatei Române'', scria fostul ministru.
Pe 12 septembrie, Mihai Fifor, care a ocupat funcţia de ministru al Economiei, a preluat conducerea Ministerului Apărării Naţionale.
*** Avioane F 16, rachete Patriot şi transportoare blindate 8x8 Piranha 5 pentru Armata României
Semnarea documentelor pentru achiziţia sistemelor Patriot a reprezentat unul dintre momentele importante ale anului 2017.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, au participat, pe 29 noiembrie, la ceremonia de semnare a Scrisorii de ofertă şi acceptare (Letter of Offer and Acceptance - LOA) pentru achiziţia sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, în valoare de 3,9 miliarde de dolari.
Sistemele Patriot vor intra în dotarea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operaţional la jumătatea anului 2020.
Semnarea documentelor a avut loc după ce, pe 21 noiembrie, Parlamentul a adoptat Legea pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol" aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)", iar pe 27 noiembrie preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ.
Ministerul Apărării a anunţat că înzestrarea forţelor armate române cu sisteme moderne de rachete sol-aer cu bătaie mare, interoperabile cu sistemele de rachete sol-aer, cu sistemele de comandă, control, comunicaţii şi cu platformele multirol din dotarea proprie sau a altor state membre NATO constituie o necesitate esenţială, o cerinţă strategică ce trebuie satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. Potrivit oficialilor din Apărare, România va utiliza sistemele Patriot pentru a-şi întări apărarea proprie şi pentru descurajarea ameninţărilor regionale
Tot pe 29 noiembrie, a fost adoptată în Guvern hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente etapei 1 a programului esenţial de înzestrare ''Transportor blindat pentru trupe 8x8'', în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems- Mowag GmbH.
Ulterior, pe 8 decembrie, MApN a lansat în dezbatere publică proiectul de HG privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare "Corvetă multifuncţională".
În baza acestui proiect, Ministerul Apărării ar urma să achiziţioneze, în viitorii patru ani, patru nave militare a căror valoare totală se ridică la 1,6 miliarde de euro. Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a anunţat că toate cele patru nave militare ar urma să fie produse într-un şantier naval din România, aceasta fiind una dintre condiţiile de participare la licitaţie.
La sfârşitul lunii august, ministrul Ţuţuianu, declara că programul de înzestrare a Forţelor Navale Române cu cele patru corvete noi are o componentă ce include realizarea etapei a doua de modernizare şi înarmarea fregatelor de Tip 22 (F-221 Regele Ferdinand şi F-222 Regina Marii), achiziţionate în urmă cu 14 ani din Marea Britanie, conform proiectului de hotărâre de guvern publicat pe site-ul MApN, pentru consultare publică.
"Cele patru corvete vor fi achiziţionate într-un efort pe care îl apreciem la şapte ani de zile. (...) Pe noi ne interesează colaborările cu industria românească de profil şi sunt firme cu capital românesc sau cu capital străin care au facilităţi de producţie în România, la Brăila, la Galaţi, la Tulcea, la Constanţa, chiar şi la Mangalia", a explicat Ţuţuianu, adăugând că modernizarea fregatelor trebuie să aibă loc concomitent cu construcţia celor patru corvete.
La sfârşitul lunii august premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanţii companiei Lockheed Martin, pentru a discuta despre transferul de tehnologie la cele mai înalte standarde pentru avioanele F16, iar ulterior, pe 8 septembrie, primul-ministru român a discutat cu reprezentanţii companiei germane de tehnologie militară Rheinmetall, despre posibilităţile de transfer de tehnologie şi know-how în România.
Ultimele trei avioane F-16, din primul lot de 12, au fost recepţionate la sfârşitul lunii septembrie, în Portugalia, în cadrul unui eveniment organizat în Baza Aeriană din Monte Real.
*** Aproximativ 25.0000 de militari, din 23 de ţări, la Saber Guardian 2017
Aproximativ 25.000 de militari din 23 de ţări aliate şi partenere au participat, în perioada 11 - 20 iulie, la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre "Getica" de la Cincu, Braşov, la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2017 (SG17), condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR).
Exerciţiul multianual a fost cel mai amplu organizat până acum, ca număr de participanţi şi obiective urmărite. Saber Guarden este inclus în programul exerciţiilor întrunite ale Comandamentului Forţelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creşterii interoperabilităţii la nivel întrunit şi multinaţional cu forţele naţiunilor aliate şi partenere.
România a găzduit, de asemenea, în perioada 26 mai - 16 iunie, exerciţiul multinaţional Noble Jump 2017, la care au luat parte aproximativ 4.000 de militari români şi din ţări membre ale NATO. Exerciţiul a fost planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli şi a testat capacităţile operaţionale ale elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan- RAP), în Bulgaria şi România.
*** Modificări legislative în organizarea şi funcţionarea MApN
Modificarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării a reprezentat o decizie cu impact major asupra Armatei. În baza acestui act normativ, adoptat de Parlament, Statul Major General s-a transformat în Statul Major al Apărării, cu rol esenţial în planificarea şi conducerea operaţiilor de nivel strategic, planificarea strategică şi de contingenţă, precum şi în instruirea comandamentelor şi forţelor, exercitarea comenzii structurii de forţe a Armatei României fiind mai clar reglementată, pe principiile ierarhiei militare şi comenzii unice.
Potrivit noii legi, şeful Statului Major al Apărării a devenit principalul consilier militar al preşedintelui României şi premierului, în vederea îndeplinirii de către aceştia a atribuţiilor în domeniul apărării naţionale, precum şi al ministrului Apărării Naţionale.
*** România, prezentă pentru prima dată la Jocurile Paralimpice Invictus
România a participat, în perioada 23-30 septembrie, în premieră, la Jocurile Paralimpice Invictus, care s-au desfăşurat în Toronto - Canada. Echipa României a fost formată din 15 militari răniţi în teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak.
Invictus Team România a participat la şase discipline sportive individuale - tir cu arcul, atletism, canotaj în sală la simulator, haltere, ciclism, înot. De asemenea, echipa României a concurat şi în competiţia de volei din poziţia şezând.
Maiorul Laurenţiu Şerban a obţinut medalia de bronz la proba de 1.500 în cadrul jocurilor Paralimpice Invictus 2017. De asemenea, echipa României, formată din Ionuţ Butoi, Dorin Petruţ şi Nicuşor-Augustin Pegulescu, a câştigat medalia de aur în finala de tir cu arcul, compound, la Invictus Games Toronto 2017, iar Ionuţ Butoi a obţinut şi medalia de argint în finala de tir cu arcul, compound.
În cele şapte zile ale competiţiei, membrii Invictus Team România au participat la peste 30 de întreceri sportive. Alături de ei s-au aflat antrenorii, membri ai familiilor, prieteni şi suporteri români din Canada.
*** Un militar a murit în Afganistan, alţi doi au fost răniţi
Un militar român care se afla în misiune pe patrulare în regiunea Kandahar din Afganistan a murit, după ce blindatul în care se afla a fost lovit de o maşină capcană. Caporalul Mădălin Stoica avea 41 de ani, era căsătorit şi avea un copil. Se afla la prima misiune în teatrele de operaţii şi era angajat al MApN din anul 2002.
În acelaşi incident au fost răniţi caporalul Ionel Buzea şi fruntaşul Ionel Toma. Ei au primit îngrijiri medicale, fiind evacuaţi pe calea aerului la spitalul militar din Kandahar. Militarii se aflau într-un convoi de patru autovehicule MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) când un autovehicul capcană a intrat în blindatul lor.
Ulterior, preşedintele României, Klaus Iohannis, a conferit post-mortem Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de război, sublocotenentului Mădălin Stoica.
