Un călugăr-vindecător, nu foarte cunoscut în momentul de faţă în România, dar la care au ajuns bolnavi din toate zonele ţării şi despre care se spune că l-ar fi tratat inclusiv pe Nicolae Ceauşescu, ar putea intra în rândul sfinţilor.
Călugărul Mihai Neamţu, din localitatea sătmăreană Prilog, a fost propus pentru beatificare de către Biserica Catolică. Dacă în jurul său sunt multe legende şi mistere, potrivit mărturiilor oamenilor, el reuşea să vindece bolnavii cu ceaiuri şi rugăciuni.
În vreme ce la alte biserici sau mănăstiri din România există o agitaţie permanentă, la biserica din curtea lui Mihai Neamţu din satul Prilog este o linişte deplină. Pe mormântul lui Mihai sunt câteva flori, iar lângă acesta sunt amplasate două bănci, pentru cei care l-au cunoscut şi mai vin să-i mulţumească pentru că i-au vindecat ori chiar se roagă să mai facă o minune. Într-o zi obişnuită, lumea nu se înghesuie în pelerinaj.
Mihai Neamţu s-a născut în 12 octombrie 1924 în Prilog, într-o familie săracă, dar muncitoare. În tinereţe a vrut să se călugărească, a mers la mănăstirea din Bixad, dar după mai bine de un an, din cauza semiparaliziei sale, a fost convins să se întoarcă acasă. Aici, pentru a-şi câştiga existenţa, a început să repare pălării sau să adune plante pentru Plafar. Din cauza bolii, el vorbea cu dificultate. Singura care l-a înţeles a fost sora lui, Ana, care i-a stat alături până la moarte, pe 23 iunie 2000.
Deşi nu l-a cunoscut personal pe fratele Mihai, părintele Ioan, unul dintre preoţii greco-catolici aflaţi la mănăstirea din Prilog, cunoaşte bine istoria acestuia şi ce a făcut pentru semenii săi. Pe unii i-a vindecat, altora le-a prelungit viaţa iar altora doar le-a mai alinat durerea. Tuturor le-a zis însă să se roage, să nu îşi piardă credinţa.
"Avea mai multe reţete pentru care veneau bolnavii. Le dădea ceaiuri şi le spunea să se roage. Au fost mulţi cei care au venit la el şi pe vremea comuniştilor. Unii s-au vindecat. A fost şi el persecutat, dus şi anchetat, a fost supravegheat şi aici, acasă, dar el continua să îi ajute pe oameni cât a putut", spune părintele Ioan.
Bolnav fiind, el ar fi avut o vedenie, în care i s-ar fi dat să aleagă dacă să devină sănătos sau să aibă darul de a-i trata pe alţii. Nici nu e greu de înţeles ce a ales un adevărat creştin.
"A avut o boală, semipareză, cu greu i-au spus superiorii că nu poate să stea în mănăstire, că nu poate să se vindece, nu poate ajuta şi atunci el a venit acasă. Nu s-a supărat şi după aceea a avut un vis. A avut o vedenie că Maica Domnului l-ar fi întrebat dacă vrea să îl vindece de boala asta sau el să rămână cu boala şi să poată să îi vindece pe alţii. Atunci el ar fi ales a doua variantă, să rămână aşa cum e şi să poată să îi ajute pe alţii. Atunci a descoperit plantele, mergea şi culegea plante şi ierburi din păduri. Avea un contract cu Plafarul din Satu Mare, le usca, le ducea. Nu era o plată însemnată, dar... După aceea, a început cu listele de plante pentru diferite boli. Erau liste cu 20-30 de plante. Erau greu de procurat, trebuia să le cunoşti, să le usuci", povesteşte preotul.
Încet-încet, vestea i s-a dus prin viu grai. La început, apăreau localnicii la poarta lui pentru a fi vindecaţi, apoi cei din satele învecinate, judeţele vecine şi întreaga ţară. Deşi au auzit mulţi despre el, numele său era rostit oarecum în şoaptă, în cadru restrâns. A fost monitorizat şi de Securitate, dar până la urmă nu a fost considerat un pericol.
"Era monitorizat, dar au văzut că nu făcea propagandă. Era simplu călugăr, se mişca mai greu, mergea cu sora sa la oameni care îl chemau, pe ascuns. Se transmite de la unul la altul. Într-o vreme se zicea că Securitatea se plimba aici, îi întreba pe oameni de unde vin, pe cine caută. Ei ziceau că îl caută pe doctorul Mihai din Prilog. Nu ştiau nici că a fost la mănăstire, dar mulţi au venit de la partid din Satu Mare, din sudul ţării. Au venit după liste de ceaiuri, după o vreme s-au vindecat şi au venit să îi mulţumească. Ziceau că nu e aşa periculos, cu toate că a fost anchetat. Bineînţeles că a avut dosar la Securitate, dar l-au lăsat", mai spune părintele Ioan.
Nu se ştie dacă este adevărat sau nu, cel puţin deocamdată, dar legenda spune că Mihai Neamţu l-a vindecat inclusiv pe Nicolae Ceauşescu. El ar fi auzit despre călugărul Mihai de la poetul Adrian Păunescu, care l-a vizitat de mai multe ori. Având o problemă destul de deranjantă, Ceauşescu ar fi trimis elicopterul după Mihai şi sora sa. Totul s-a făcut în secret, nefiind voie să se discute despre acest lucru. "Se zice că Ceauşescu ar fi trimis elicopterul după el şi că l-a vindecat de prostată. După ceaiuri şi tratamente spuse de Mihai, s-a vindecat", relatează preotul.
După Revoluţie, Biserica Greco-Catolică a revenit în legalitate şi s-a reconstituit parohia din Prilog, care are doar 50 de credincioşi, din care o jumătate sunt plecaţi peste hotare. Cu toate acestea, între anii 1995-1998, cu sprijinul credincioşilor, în special al celor plecaţi, în curtea casei călugărului a fost ridicată o impozantă mănăstire, cu hramul "Mihail şi Gavril". La poarta călugărului a început să se adune lumea iar unii veniţi din depărtări se cazau peste noapte la oameni din sat.
Mulţi n-au crezut în puterile lui Mihai, au mers la el doar ca să verifice dacă se confirmă diagnosticul şi dacă poate să dea un verdict. După Revoluţie, când n-au mai existat atâtea restricţii, lumea care aştepta la poarta lui era tot mai multă.
La 18 ani de la moartea călugărului Mihai, a fost deschis procesul de beatificare pentru trecerea lui în rândul sfinţilor. Nu doar Biserica îşi aminteşte de el, ci mulţi dintre cei pe care i-a ajutat. Legenda mai spune că, de-a lungul vieţii, ar fi vindecat circa un milion de persoane, dar cum nu există statistici, acest lucru este imposibil de demonstrat.
