Populaţia rezidentă a României a crescut cu 9.900 de persoane, la 1 ianuarie 2024, faţă de începutul anului anterior, şi a ajuns la 19.064.409 de persoane, conform datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Datele INS relevă faptul că, în intervalul analizat, populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (51,9%, respectiv 51,4%).
În acelaşi timp, fenomenul de îmbătrânire demografică este în continuare accentuat, cu o rată de 123,8 persoane vârstnice la o sută de tineri sub 15 ani.
Ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani a ajuns la 736.000 de persoane (3,822 milioane faţă de 3,086 milioane de persoane), în creştere de la 669.000 de persoane, la 1 ianuarie 2023.
De asemenea, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 56 la 56,8 persoane tinere şi vârstnice la o sută de persoane adulte.
În plus, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost pozitiv, de 81.988 persoane.
În cursul anului 2023, femeile erau majoritare în rândul emigranţilor (52,4%), în timp ce, în în categoria imigranţilor, bărbaţii au fost cei mai mulţi (57,4%).
Anul trecut a avut loc o premieră istorică. Numărul străinilor care au intrat în țară a fost mai mare decât al românilor care au părăsit țara.
Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.