Mersul cu Plugușorul este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din România. În ajunul Anului Nou, în sate, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă.
Plugușorul este una dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Anul Nou.
Semnificația Plugușorului
Este o urare pe care o fac copiii și adulții, în cor, în ajunul Noului An. Legătura sa cu munca de la câmp și cu recolta anului care vine îl face și mai special. Versurile Plugușorului, deși vechi, au fost păstrate de-a lungul timpului și încă ne surprind în fiecare an.
Această urare este însoțită de strigăte, sunete de clopoței și pocnete de bici și este întâlnită în toată țara sub numele de Plugușor. La sate, tradiția este mai complexă, iar grupurile de flăcăi merg din casă în casă pentru a urași, uneori, chiar cu un plug pentru a simboliza belșugul.
Plugușorul se cântă în seara de 31 decembrie, iar în prima zi a anului, românii merg cu Sorcova, o altă tradiție care aduce urări de prosperitate și belșug. Ambele obiceiuri sunt legate de dorința de un an nou plin de roade și bunăstare, potrivit Wikipedia.
Versuri Plugușor
Aho, aho, copii și fraţi,
Staţi puţin și nu mânaţi
Și cuvântul mi-ascultaţi:
Am plecat să colindăm
Pe la case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Va urăm cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Şi pe creste
Şi pe şes
Câte mere în livezi
Atâtea vite-n cirezi;
Tradiții și obiceiuri de Plugușor
Plugușorul se recită din casă în casă în ajunul Anului Nou, până la răsăritul soarelui.
Conform tradiției, obiceiul este practicat de copii, adolescenți și bărbați tineri sau proaspăt căsătoriți. Totuși, în unele regiuni ale țării și femeile fac parte din grupurile care merg cu Plugușorul.
Este o urare complexă, care include și instrumente muzicale, precum vioara, cimpoiul, toba, fluierul și cobza.
De asemenea, există și variante ale Plugușorului care conțin imnuri care celebrează viața agricolă și munca de la câmp.