Cartierul bucureştean Militari ascunde o rămăşiţă a sistematizării comuniste. Puţini ştiu de existenţa unui tunel de metrou, abandonat. Chiar şi cei care l-au descoperit, din întâmplare, n-au avut habar că li se întinde în faţa ochilor o bucăţică din planul lui Nicolae Ceauşescu de a transforma capitala într-un oraş muncitoresc.
Tunelul poate fi oricând o alternativă pentru trafic, dar chiar si o zonă pentru turism uban. Reporterii Antena 3 au mers pe urmele exploratorilor urbani şi vă prezintă poveşti neştiute ale oraşului.
În inima zonei industriale a cartierului Militari, între un mall şi un supermarket, zace ascunsă o bucată din istoria comunistă a Bucureştilor. Lângă fosta gară Cotroceni, cândva parte din vechiul "drum de fier" al Capitalei, se conturează un tunel de cale ferată. Traversele au dispărut, iar locul lor a fost luat de munţi de gunoaie.
După mormanele insalubre apare intrarea într-un tunel lat de cinci metri şi înalt de patru. Suficient cât să încapă o garnitură de tren sau una de metrou. Şinele au dispărut, cel mai probabil duse la fier vechi, şi doar piatra folosită pentru calea ferată a mai rămas de-o parte şi de alta a tunelului.
Andrei Ionel este unul dintre puţinii bucureşteni care s-au aventurat în tunelul din Militari. Are 29 de ani şi e geograf. În 2008, a deschis primul blog cu tematică geografică din România, unde a început să strângă o colecţie a locurilor uitate din Bucureşti. A ajuns la Lujerului din curiozitate şi după ce a analizat harţile din satelit ale zonei. Cartograf de meserie, i-au atras atenţia culoarele dintre blocuri. A descoperit la pas vechiul "drum de fier" al oraşului. O cale ferată demult uitată.
Tunelul de la Lujerului a apărut ca o ramificaţie a fostei căi ferate. Era nevoie de o cale pentru a introduce în subteran garniturile de metrou care ajungeau de la gara Cotroceni, la depoul Semănătoarea. Merge paralel cu pasajul rutier şi într-un singur punct se unesc precum siamezii.
Tunelul, dat în folosinţă în 1987, a funcţionat doar doi ani de zile. Punerea în funcţiune a magistralei Berceni-Pipera a scos din uz depoul Semănătoarea. Trenurile nu mai intrau în subteran prin Militari, ci prin sudul oraşului, tocmai în zona IMGB.
Prima linie de metrou din Capitală a fost inaugurată de Nicolae Ceauşescu în 1979. O lucrare începută în 1975, iar trenurile mergeau iniţial doar de la Semănătoare până la Timpuri Noi.
