Ministerul Mediului şi Primăria Capitalei, răspuns pentru Curtea de Justiţie a UE în procesul privind calitatea aerului

Ministerul Mediului şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti vor elabora răspunsul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul procesului intentat României de Comisia Europeană pentru nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului, se arată într-un comunicat al ministerului de resort. 

Viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu, ministru al Mediului, şi primarul general al Municipiului Bucureşti, Gabriela Firea, au avut joi o nouă întrevedere în cadrul grupului de lucru comun privind îmbunătăţirea calităţii aerului în Capitală.

Discuţiile au vizat dezbaterea calendarului etapizat pentru implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA) în Municipiul Bucureşti, precum şi setul de măsuri pe care Primăria le derulează în prezent sau pe care urmează să le demareze în perioada următoare. De asemenea, a fost decisă colaborarea între cele două instituţii în vederea elaborării răspunsului către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul procesului împotriva României intentat de Comisia Europeană.

"Guvernul României prin Ministerul Mediului oferă sprijin atât tehnic, prin specialiştii săi, cât şi financiar, din Fondul pentru Mediu, pentru implementarea măsurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului. Am lucrat foarte bine cu PMB, care şi-a asumat şi a reuşit, în timp record, să aprobe un plan integrat foarte eficient, cu măsuri concrete şi realiste. Chiar dacă această situaţie trenează încă din anul 2009 şi implementarea măsurilor a fost întârziată nejustificat de fostele conduceri, am convingerea că actuala echipă de management a Primăriei Generale are capacitatea să le ofere bucureştenilor un mediu curat şi sănătos", a declarat ministrul Graţiela Gavrilescu.

Alături de cei doi demnitari, la întâlnire au participat prefectul Municipiului Bucureşti, Speranţa Cliseru, secretarul general al Ministerului Mediului, Teodor Dulceaţă, precum şi experţii în calitatea aerului din aparatul tehnic al celor două instituţii.

"Am decis să ne reîntâlnim în formula de astăzi ori de câte ori va fi nevoie pentru a ne coordona eforturile şi pentru a mişca lucrurile în direcţia dorită. Ne-am asumat să venim în faţa bucureştenilor cu măsuri concrete, şi iată că ceea ce am promis se şi întâmplă. Cred că relaţia noastră excelentă de colaborare inter-instituţională poate deveni un exemplu de bune practici pentru toate autorităţile din România, pentru că tot ceea ce facem trebuie să fie în beneficiul cetăţenilor", a precizat primarul general Gabriela Firea.

Potrivit Ministerului Mediului, din bugetul Fondului pentru Mediu vor fi finanţate măsuri precum extinderea reţelei de piste pentru biciclete (pentru care a fost elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern, urmând ca acesta să fie aprobat în Şedinţă de Guvern), achiziţionarea de vehicule de transport public ecologice - troleibuze, tramvaie, autobuze electrice sau alimentate cu gaz natural comprimat (în acest caz PMB urmând să depună documentaţia la AFM), construcţia reţelei de staţii de reîncărcare pentru autovehicule electrice (PMB urmează să depună documentaţia la AFM) şi programele naţionale de stimulare a înnoirii parcului auto - Rabla Clasic şi Rabla Plus.

De asemenea, măsurile finanţate din bugetul local al Municipiului Bucureşti sunt: programul municipal de eliminare a autoturismelor poluante prin acordarea a 5.000 de eco-vouchere, în valoare de 9.000 de lei fiecare, pentru bucureştenii care casează un autovehicul cu normă de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2 (program în curs de derulare); înnoirea parcului auto al STB prin achiziţionarea a 400 de autobuze Euro 6; investiţii în reţeaua proprie de monitorizare a calităţii aerului a PMB; investiţii în eficientizarea şi fluidizarea traficului rutier la nivelul Municipiului Bucureşti prin montarea senzorilor de trafic pentru sincronizarea semafoarelor şi instalarea pasarelelor pietonale pentru reducerea timpilor petrecuţi la semafor.

Nu în ultimul rând, la propunerea ministrului Graţiela Gavrilescu se va realiza un program-pilot, la nivelul Capitalei, care vizează colectarea directă de la populaţie a deşeurilor din construcţii şi demolări, în conformitate cu prevederile noului proiect de act normativ aflat în curs de elaborare la Ministerul Mediului, se va elabora studiul privind realizarea centurii verzi a Capitalei şi studiul privind elaborarea stării de sănătate a populaţiei Municipiului Bucureşti.

Comisia Europeană (CE) a decis, în data de 17 mai 2018, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, informează un comunicat de presă.

Ungaria, Italia şi România sunt trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter - PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Potrivit Comisiei Europene, în cazul României - în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.