„Seara a inceput cu o liniste deplina... la frontiera Nadlac 2 erau doar lumini rosii-albastre.
Era linistea dinaintea furtunii... initial credeam ca am scapat de infern si zambeam satisfacuti. Parca ne spuneam in minte: "noaptea aceasta va fi liniste."
Pe la 3 si ceva, tarziu in noapte... din departare se vad sute de faruri. Parca un oras luminos se apropia de noi. In cateva minute erau aliniati pe 4 coloane... erau kilometri de faruri. Stiam de unde incepe dar nu unde se termina.
A inceput haosul!
Echipa politiei de frontiera, jandarmeria, echipajele de politie pregatite de escorta si noi toti medicii impreuna cu asistenti ne-am mobilizat cum trebuie. Fluxul continu si volumul mare de lucru era de asteptat.
Dupa cateva minute insa am realizat ca nu lupti aici doar cu epidemia de Covid19 ci cu indolenta, nesimtirea si lipsa de respect a celor ce au intrat in tara. O lipsa de respect fata de noi si fata de intreaga Romanie.
Aroganta, superficialitate... lipsa de educatie si de rusine... toate au fost prezente. Nu a contat nimic... izolarea, carantina... riscul de a fi bolnavi si de a imbolnavi oameni... toate erau un pret mic in comparatie cu dorinta de a intra in tara. Pentru ei nu au contat romanii ci doar Romania vazuta ca ultima oportunitate si sansa. Infractionalitatea va creste semnificativ, nu avem nevoie de studii pentru a constata asta.... epidemia aceasta va deveni din problema principala... doar o problema asociata celor ce vor urma.
Dupa o noapte de triaj, de frig, de stres.... am pornit spre case cu gandul sinistru la ceea ce va sa vina.... ei nu au mai fost pe aici de ceva vreme... ei nu inteleg ca Romania nu mai e doar un loc ci noi suntem Romania... cei ce tragem pentru tara asta.
P.s. nu vorbim de diaspora, nu vorbim de romani din strainatate care sunt exemplu de caracter si omenie.. ei nu au fost, ei nu vin, ei respecta... si noi ii respectam! Vorbim aici de cei carora nu le mai merge cu furturile, prostitutia si cersitul... despre asta vorbim si stiti bine!”, scrie Vlad Roșca.
