Iohannis a spus că proiectul se bazează pe cea mai amplă consultare națională în domeniul educației din perioada post-decembristă: au fost consultate nu mai puțin de 10.000 de persoane și peste 150 de organizații și instituții.
Coaliția de guvernare și-a exprimat susținerea pentru proiect și „chiar săptămâna viitoare Guvernul României își va asuma prin memorandum țintele și obiectivele României educate, urmând să stabilească un plan clar de acțiune, cu responsabili și termene pentru implementare”.
Președintele a afirmat că a apreciat deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din opoziție, pentru colaborare: „educația trebuie să fie baza noastră comună de construcție și să nu mai aibă culoare politică. Românii așteaptă mai mult consens pe astfel de teme esențiale pentru viitorul țării noastre și, din păcate, ceea ce am văzut de prea mulți ani au fost lupte politice sterile care au afectat inclusiv educația. Nu mai putem continua așa dacă vrem ca România să avanseze și să se dezvolte”.
În cel mai scurt timp se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului, a spus președintele.
Potrivit lui Iohannis, finanțarea necesară este asigurată pentru o parte dintre prioritățile și reformele proiectului, inclusiv prin PNRR:
„Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului școlar prin sprijinirea a peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare, mobilarea 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creșe și servicii complementare de educație timpurie, realizarea a 10 centre de învățământ dual, dezvoltarea unei rețele de școli verzi și formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea online”.
Proiectul „România educată” are un sprijin financiar „istoric”, în valoare de 3,6 miliarde de euro.
Iohannis a anunțat, suplimentar, prin alte fonduri europene, finanțarea cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat. Va fi dezvoltată educația timpurie, se menține clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a 5-a la clasa a 8-a, va crește autonomia școlilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară.
Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale, spune Iohannis: „ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare a educației pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează. De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea unitățile de învățământ și elevii care doresc, indiferent de rută teoretică, vocațională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susțină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară școlilor și încredere elevilor care în tot acest proces vor avea o susținere reală în activități consecvente de orientare și consiliere”.
Președintele a adăugat că a propus o nouă structură a învățământului secundar superior: „Unde vor exista trei tipuri de licee: teoretic, vocațional și profesional, care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat. Poate unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului România educată este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare și de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educație și de a-și urma ambițiile atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun”.
Potrivit președintelui, va fi eliminată birocrația și dacă un elev este la un liceu profesional și își dă seama că nu se regăsește acolo și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional va putea să se transfere în urma unor testări specifice la liceul dorit.
„Noul bacalaureat deschis tuturor și bazat pe competențe este o altă componentă importantă a României educate. Îmi doresc examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”, afirmă Iohannis.
În privește funcționarea colegilor terțiare non-universitare care pot funcționa în universități, dar nu au rang de studii universitare, Iohannis a spus că această formă de învățământ nu se substituie învățământului universitar.
