Recomandările ANPC pentru românii care călătoresc cu avionul în perioada sărbătorilor: „Feriţi-vă de taxele ascunse la bilete”
Publicat acum 12 ore si 22 minute
Ministerul Sănătății precizează că cele 17 decese au survenit la pacienți care prezentau co-morbidități.
Cel puțțin 6 decese s-au înregistrat în București, 3 în județul Iași, 2 în județul Olt și câte unul în județele Galați, Covasna, Constanța, Dâmbovița, Dolj și Teleorman.
Specialiștii subliniază că infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar.
Potrivit Ministerului Sănătății, condițiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea țânțarilor, dar și de deficiențele în aplicarea măsurilor de control și a măsurilor de protecție personală. "Este de dorit ca și populația să ia măsuri în gospodăriile individuale pentru a elimina eventualele depozite de deșeuri și apă stagnantă, care pot favoriza dezvoltarea țânțarilor", se arată într-un comunicat al ministerului.
De asemenea, "în județele în care au fost înregistrate îmbolnăviri, pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii s-au luat măsuri de siguranță sporită. Astfel, în conformitate cu Directivele europene în domeniu, EC/33/2004 și EC/17/2006, donarea se amână în cazul persoanelor care au fost identificate cu factori de risc pentru infecția cu West Nile. Persoanele care au facut infecția cu virusul West Nile sunt excluse de la donare timp de 120 de zile", precizează Ministerul Sănătății.
Specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre.
O banală febră poate anunța infecția cu West Nile
Din punctul de vedere al simptomelor, infecția cu virusul West Nile evoluează ca o boală virală acută, cu febră, frisoane, dureri musculare și o stare generală proastă, iar cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele vârstnice, pacienții cu afecțiuni cronice, pacienții cu afecțiuni oncologice și pacienții care au trecut printr-un transplant.
Boala poate avea două forme clinice, a explicat, pentru HotNews.ro, Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase la Spitalul "Sf. Constantin" din Brașov: forma obișnuită, care evoluează ca o boală virală acută, în care pacientul poate să prezinte febră, frisoane, mialgii (dureri musculare - n.red.), o stare generală influențată, astenie, "dar fără să fie simptome specifice, care să ne ducă neapărat cu gândul spre virusul West Nile", spune medicul Andreea Moldovan.
"În schimb, în anumite situații, în special la pacienții cu imunitate scăzută, vârstnici, pacienți cu afecțiuni cronice, pacienți cu afecțiuni oncologice sau pacienți transplantați, poate să apară o determinare a infecției la nivelul sistemului nervos central, cu apariția simptomelor de meningită sau de meningo-encefalită. Această formă clinică de boală este forma severă, pentru că înseamnă o spitalizare prelungită, posibilitatea apariției complicațiilor la aceste categorii de pacienți și o rată mai mare de mortalitate", explică Andreea Moldovan.
