Există un loc în lume unde colindele noastre se aud în orice zi a anului și în care românii se roagă ca și cum ar fi acasă. E Biserica Nașterii Domnului din Betleem.
Puțină lume știe ca a fost construită cu ajutorul unui român, pentru că nu se vorbește despre asta. După cum, nu se menționează cât ce mult datorează României nenumăratele lăcașe de cult din Țara sfântă.
Tot ce s-a făcut de noi e atribuit grecilor. Doar ghizii românii știu aceste povești și le spun uneori iîn șoaptă, ca să nu deranjeze.
La peste 1.600 de kilometri depărtare de România, într-o biserică în care abia pâlpâie lumina, răsună colinde românești. Se întâmplă acest lucru frecvent, atunci când poposește un grup de români.
Și nu e un loc banal: e biserica în care s-a născut Iisus, iar peștera în care s-a întâmplat minunea e unul dintre puținele locuri din lume în care e Crăciun în fiecare zi.
Și orașul pare pregătit în orice moment să-l întâmpine pe Moș Crăciun. Iarnă ca la noi nu e. Aici sunt cel puțin 4 grade plus.
Gabriela Baddhour este ghid și vorbește de lăcașele de cult luate cu asalt în fiecare an de milioane de turiști. De departe, punctul de atracție e în Betleem biserica unde n-a născut Iisus.
În jurul anului 1500, când intrau turcii, poarta a fost micșorată și a rămas la înălțimea de 1,30m, pentru a nu se mai putea intra călare.
Oricine vrea să intre în biserică e nevoit să plece capul, și de nevoie, dar și cu evlavie și smerenie. Și așa i-a rămas numele ”Poarta smereniei”.
Biserica a intrat în patrimoniul UNESCO din 2012 și de doi ani se lucrează, se fac reparații absolut necesare. Acum printre schele e destul de greu să vezi frumusețea locului. E răcoare și în plină vară în biserică.
Locul nașterii este însemnat în partea dreaptă jos cu o stea de argint, cu 14 colțuri, care a fost dăruită de Constantin Mavrocordat.
Nicăieri nu e menționat că această stea există acolo, datorită unui domnitor român.
Grecii spun: ”Sunt grecești”, ne spune ghidul.
Doar ghizii români știu aceste lucruri și nu le spun mereu, ca să nu aibă probleme cu preoții din bisericile respective și care resping cu vehemență aceste variante.
Mai mult, catapeteasma de la Biserica Nașterii lui Iisus a fost chiar lucrată în Țara Românească, pe cheltuiala domnitorului Șerban Cantacuzino, după cum se spune.
La mormântul Maicii Domnului, în biserică, un frumos candelabru din sticlă albastră, se știe că a fost donat de Regele Carol I.
Un alt dar important se află și pe Muntele Golgotei, azi încorporat în Biserica mormântului. Cei ce urcă trepetele spre vârf, pot în vedea în partea dreaptă, locul unde se spune că ar fi fost înfipăt Crucea răstignirii, marcată acum de o stea. Și ea a fost donată de români. Tot de Mavrocordat.
Chiar și așa, aceste contribuții românești, nemenționate și nerecunoscute, sunt niște adevăruri istorice. Erau acei ani în care otomanii ocupaseră Ierusalimul, iar preoții ortodocși nu aveau voie să slujească decât dacă patriarhul îi plătea sultanului bir greu, cântărit în multe pungi de galbeni.
Poate românii sunt pomeniți, totuși, în rugăciunile de taină ale preoților.
După ce urcăm pe muntele Tabor, acolo unde se spune că a avut loc Schimbarea la față a Mântuitorului, puține lume știe că lăcașul e făcut tot de români. Este cunoscut ca primul lăcaș de cult românesc de pe Pământul sfânt.
La fel, în niciun document oficial sau pliant, nu se spune că această biserică a fost construită de doi călugări români.
Unul dintre călugări a și slujit acolo, timp ce 30 de ani, cu un mare har vindecător.
Contribuția lui e menționată și pe piatra lui de mormânt, dar cu caractere chirilice, așa că nu multă lume înțelege.
Ghizii au și doi măgari cu care plimbă turiștii. Pe unul îl cheamă Băsescu, iar pe măgăriță, Elena Udrea. Ei au fost botezați așa de românii care au trecut pe acolo.
Reportajul Românii colindă Țara sfântă a fost prezentat duminică, la emisiunea În premieră, de la Antena 3.
