Denisa se afla pe străzile din București când deodată a zărit ceva mai puțin obișnuit. Imediat a scos telefonul și a imortalizat momentul. Era vorba despre un bărbat în haine militare, care avea în mână un trandafir.
”Băi oameni dragi, de-asta merg eu pe jos.
Mă, ce sentiment călduros am avut, jur, parcă mi se întâmpla o reclamă la MasterCard când l-am văzut pe omul ăsta.
Nu știu ce fapte curajoase o fi făcut în viața lui, dar eu îi salut și admir curajul de a duce un trandafir, într-o lume în care oamenii se întâlnesc și se întreabă care stă deasupra, care negociază control și independență, dar o vor în doi...care fug și vin, revin, rănesc, repetă, recidivează, se enervează se însingurează, se lecuiesc, o petecesc etc.
Printre “bună, cf? Hai la mine!”, ‘Seen’ și ce dacă - de ambele tabere...mi-e drag c-am văzut omul ăsta azi, care s-a simțit destul de curajos încât să ducă un trandafir. Bine, poate îl romanțez și eu.
Nu zic ba.
Dar mai jos, am văzut o fată plecând dintr-o cafenea, în urma ei a ieșit un băiat, cu o mutră tristă și împăcată (cum își mai zic bărbații, “sunt un...”, atunci când știu că nu are cum să meargă). A intrat la ea în mașină, a închis geamurile și a început să plângă. Aș fi vrut să îl fi văzut și ea pe ăsta, cu ranița lui și floarea lui.
Să știe, să mai caute.
Nu pentru că unu ar fi mai bun ca altul. Ci pentru că unii sunt gata să fie, aici și acum, alții nu încă, iar unii...niciodată.
Diferența dintre ce doare și ce nu, nu este cum e el/ea, ci ce ai decis în legătură cu asta, după ce ți-a arătat cine este și unde este.
Eh, să aveți o zi frumoasă ?.”, a spus tânăra pe contul de Facebook.
