Pornind de la două efecte importante ale crizei coronavirusului-eliminarea obligaţiei statelor UE de a avea un deficit bugetar de 3% şi un grad de îndatorare de 60% şi punerea globalizării sub semnul întrebării - Ion Cristoiu prezintă prin vocea celor intervievaţi mai multe soluţii prin care România îşi poate relansa economia şi care ar putea fi cuprinse într-un plan strategic naţional postcriză.
Ultimul interlocutor, liderul USR, Dan Barna, spune că guvernanţii ar trebui să aleagă câteva domenii cu potenţial de dezvoltare pentru investiţii, care asigură locuri de muncă, consum, precum şi taxe şi impozite la buget, un exemplu fiind infrastructura. Soluţia propusă, spune Barna, nu numai că ar opri exodul forţei de muncă în străinătate, dar îi va stimula pe români să se întoarcă acasă.
Editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
„Cu Dan Barna, invitatul de luni, 11 mai 2020, numărul celor cu care am stat de vorbă pe îndelete, în hotarele cristoiuTv de pe cristoiublog.ro, a ajuns la 38.
Dintre aceştia, mulţi sînt politicieni. Lideri de partide parlamentare (cu excepţia lui Ludovic Orban, cultivat pînă la oboseală pe televiziunile de ştiri ale Presei Miluite, astfel că nu văd ce mi-ar putea spune în plus de ceea ce recită de dimineaţă pînă seara sub privirile uimite ale fătucelor), un fost premier – Adrian Năstase, prim vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, un simplu membru de partid: Cozmin Guşă. Cu toţi am abordat, ca şi cu Dan Barna, o chestiune de destin al României după ieşirea din Criza coronavirus:
Cum folosim condiţiile aparte ivite prin manifestarea Crizei la nivelul întregului continent, ba chiar al întregii lumi?
Două dintre aceste condiţii se desprind printre celelalte drept fericite pentru România:
1. S-a suspendat pînă la 31 decembrie 2020, draconicul Pact de Stabilitate şi creştere. Prin el se impuneau statelor membre ale UE o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută.
Pentru o ţară ca România, rămasă mult în urmă la capitolul investiţii publice limita de sus a deficitului făcea imposibilă acordarea unei sume mari pentru investiţii acordînd atenţie evident şi consumului. Dacă o ţară ca România poate atinge şi un deficit bugetar de 10 la sută, atunci ea are posibilitatea de a vîrî bani în investiţii fără a strînge cureaua în domeniul consumului.
2. Criza Coronavirus a pus la îndoială globalizarea. Fără a respinge total ca neconformă globalizarea, Criza, prin lăsarea statelor să se descurce de unele singure, a atras atenţia asupra interesului naţional. O ţară ca România, pînă acum condamnată ca fiind antieuropeană ori de cîte ori a încercat să-şi dezvolte şi o economie proprie, să transpună în practică sloganul Prin noi înşine, se poate ocupa şi de folosirea resurselor naţionale, cum ar fi de exemplu mîna de lucru, deja formată la şcoala Occidentului prin lucrul în străinătate, un pământ nu numai bogat, dar şi curat din punct de vedere ecologic, în vederea unei dezvoltări pe cont propriu a agriculturii.
Folosirea condiţiilor de mai sus cere în mod imperios schiţarea deja a unei strategii naţionale de după Coronavirus.
Nu, nu e vorba de ieşirea din Criză, nici măcar de relansarea economiei amorţite în timpul stării de urgenţă.
E vorba de un Plan strategic vizînd România de după Criză.
Un plan strategic se anunţă şi la nivelul întregii Europe.
Recent Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că Pandemia a creat condiţiile ca economia Uniunii Europene să transforme sub semnul lui European Green Deal:
