Academia de Studii Economice din București a reintrat în prestigiosul clasament Shanghai
Publicat acum 6 ore si 28 minute
Un număr de 36 de angajaţi din cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca, din care aproximativ 20 de asistenţi medicali, au depus cereri de transfer sau de demisie în lunile iulie şi august, nemulţumiţi de nivelul salariilor, a declarat preşedintele Uniunii Sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, la finalul unei mese rotunde privind problemele sistemului sanitar.
"Astăzi colegii mei au venit cu date concrete: îmi spunea un coleg că, statistic, la Floreasca (Spitalul de Urgenţă Floreasca, n.r.), în două luni de zile, în lunile de vară, iulie şi august, au plecat 4% din asistenţii medicali, deci aproximativ 20 de asistenţi medicali, şi în total ca personal din spital, au fost 36 de cereri de demisie sau de transfer către alte locuri mai bine plătite. Deci de la Floreasca au plecat 36 de oameni în două luni de zile. Cifra de 36 de persoane se referă la întreg personalul, nu pot să ştiu exact la cine, probabil intră şi biologi, şi muncitori, dar sigur sunt 4% din asistenţii medicali, deci aproximativ 20 de asistenţi medicali, iar restul până la 36 de persoane sunt alte categorii, dar nu medici", a atras atenţia liderul SANITAS Bucureşti.
Acesta a avertizat că şi Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului se confruntă cu un val de cereri de transfer sau demisie din cadrul angajaţilor din sistemul medical care nu sunt medici.
"Au fost cazuri, îmi spunea cineva de la IOMC (Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului, din care face parte şi Maternitatea Polizu, n.r.), unitate aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, că foarte mulţi salariaţi vor să plece de pe secţia de Pediatrie către spitale din subordinea Primăriei, unde sunt mai bine plătiţi, acolo sunt venituri mai mari. Bineînţeles că ei îşi doresc prin transfer, uneori se dă transfer, în momentul de faţă li s-au refuzat aceste transferuri, dar sunt dispuşi să îşi dea şi demisia, pentru a participa la un nou concurs, deci vor să plece, să aibă veniturile mai mari, şi vreau să trag acest semnal de alarmă, pentru că nu este ok: gata, au trecut doi ani de zile, haideţi să reparăm această inechitate (creşterea salariilor medicilor şi nu a tuturor angajaţilor din sistemul medical, n.r.)" a solicitat Viorel Huşanu.
Liderul sindical a cerut, în context, eliminarea plafonării sporurilor la nivelul de 30% din salariu în sistemul medical.
Pe de altă parte, acesta a dat exemplul farmaciştilor, ale căror venituri urmează să se apropie în următorii ani mai mult de cele ale infirmierelor decât de cele ale medicilor, deşi medicii şi farmaciştii au pregătiri profesionale apropiate.
"S-a atins problema coeficienţilor pe Legea Salarizării, pentru că au fost în sală foarte mulţi farmacişti, psihologi, fizioterapeuţi, care au ridicat această problemă. Astăzi la dezbatere au fost doi farmacişti primari, care au un parcurs aproximativ ca al unui medic, deci sunt absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), au aceleaşi trepte profesionale, au avut, până în 2017, când a apărut Legea Salarizării, venitul aproximativ egal cu al unui medic, şi aşteptările lor erau de a creşte puţin acel venit. Însă în momentul de faţă, un farmacist primar are venitul cel puţin egal cu cât avea în 2017, nu i-a mai crescut deloc venitul pentru că el a sărit din grila anului 2022, şi îmi spunea astăzi acest farmacist că nu are nici perspective. Deci sărind din grilă, rămânând cu salariul anului 2017, degeaba în teorie s-ar mări salariile tuturor bugetarilor cu 25% în fiecare an, pentru că el nu mai are nici o aşteptare. Farmacistul îmi spunea că ei au aceeaşi pregătire ca şi doctorii, adică UMF, au un rezidenţiat de 5 ani de zile şi sunt mai prost plătiţi în prezent decât asistenţii medicali, iar în anul 2022 farmaciştii vor fi cu salarizarea mai aproape de infirmiere decât de medici. La fel se întâmplă şi în cazul celorlalte categorii - psihologi, fizioterapeuţi, biologi, fizicieni", a precizat sursa citată.
Liderul SANITAS Bucureşti a mai oferit exemplul unui fizioterapeut din secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul de Neurochirurgie Bagdasar-Arseni, care din cauza plafonului de sporuri a pierdut, teoretic, 1.000 de lei din salariul din anul 2017.
De asemenea, acesta a atras atenţia că există cazuri în care biologii şefi de laboratoare din spitalele Ministerului Sănătăţii câştigă mai puţin decât asistenţii medicale aflaţi în subordine.
"Noi solicităm ca Sănătatea să fie exceptată de la plafonul de sporuri (de maxim 30%, n.r.), pentru că în acest plafon ar trebui să intre, pe lângă sporul de condiţii, şi sporul de continuitate, şi voucherele de vacanţă, şi norma de hrană, şi gândiţi-vă că în prezent sporul la ATI sau SMURD ar trebui să fie între minim 55% şi maxim 85%. Cum ar putea ordonatorul principal de credite, Ministerul Sănătăţii, să se încadreze într-o medie de 30%, dacă include şi celelalte componente de care v-am spus mai devreme? Că dacă vor cuprinde în 2022 şi voucherele de vacanţă, şi norma de hrană, şi gărzile, şi aşa mai departe, ce procent ar mai fi alocat acestor condiţii deosebite? Cu siguranţă nu mai este loc de altceva. Şi atunci, chiar dacă acum se întâmplă lucrul acesta, în perspectiva anului 2022 spitalele de urgenţă sau cele din subordinea Ministerului Sănătăţii vor suferi şi mai mult, pentru că nu se vor putea încadra în acest plafon dacă nu vom fi exceptaţi. Nu vrem să îi mai lăsăm să se joace cu aceste lucruri, pentru că va duce la o depopulare o spitalelor performante, din păcate asta se întâmplă şi politicienii nu au crezut", a avertizat preşedintele SANITAS Bucureşti.
