Situaţie gravă FĂRĂ PRECEDENT în cadrul Poliţiei Române. Autorităţile au rămas fără programul de amprentare

Poliţia a rămas din 20 iunie fără baza de date, întrucât cele două programe folosite pentru recunoaşterea facială şi identificarea amprentelor suspecţilor nu mai funcţionează din cauza unor probleme tehnice, verificările fiind astfel îngreunate întrucât amprentele suspecţilor sunt comparate manual.

Programele Imagetrak şi AFIS 2000, folosite de criminalişti pentru identificarea persoanelor suspecte, nu mai funcţionează din 20 iunie, când a apărut o defecţiune la sistemul de alimentare care nu a mai putut fi remediată. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei, a fost făcută achiziţia pentru un nou sistem de alimentare, iar specialiştii lucrează la remedierea problemelor.

În lipsa celor două programe, poliţiştii sunt nevoiţi să compare manual fişele vechi cu probele pe care le găsesc la faţa locului în urma unei anchete, ceea ce îngreunează procedura.

Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice. În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută. 



EXPLICAŢIA AUTORITĂŢILOR:




Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliţiei Române.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare inspectorat judeţean de poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Perceperea de către victimă sau martorul ocular a imaginii persoanei infractorului, în momentul în care acesta săvârşeşte fapta penală, poate fi asimilată, într-o accepţiune foarte largă, cu o urmă de memorie, respectiv cu ceea ce s-ar putea denumi "urma ideală", aceasta având un evident caracter material, specific proceselor psiho-fiziologice de la nivelul scoarţei cerebrale. Devine astfel posibilă identificarea infractorului pe baza portretului vorbit făcut de martor, ori recunoaşterea sa după fotografie sau dintr-un grup de persoane, potrivit Poliţiei Române.