Fenomen îngrijorător în România. Tot mai mulți tineri aleg să-și pună capăt zilelor | Avertismentul specialiștilor

În ultimii ani, studiile au arătat că factori precum ocuparea, şomajul, sărăcia, consumul de alcool şi/sau de droguri, violenţa domestică și bulllying-ul influnțează modul de gândire al unei persoane. 

Cu toate eforturile depuse pentru a înțelege și preveni acest fenomen tragic, întrebarea rămâne: cum putem înțelege mai profund motivele din spatele acestor gesturi disperate? 

Specialiștii susțin că, în momente grele, tinerii cad în capcana unor gânduri din care nu mai pot scăpa și au senzația că situația în care se află ei este fără rezolvare.

”Suicidul este în proporție de 95% pe fondul unei tulburări psihice. În situații de viață percepute de adolescent ca fiind nerezolvabile, există niște semne care pot anunța și pot identifica o posibilă un posibil act suicidar și de asemenea poate să fie prevenit. 

Citește și: Mama uneia dintre fetele care s-au aruncat în gol de pe o clădire, la Lupeni, rupe tăcerea. Ce a observat la fiica ei în ultimele zile

Cred că descurajarea este cea mai puternică stare pe care adolescentul o are. 

De asemenea, pentru adolescenți este foarte importantă respingerea din partea prietenilor, intereselor amoroase și așa mai departe, care îi fac să se simtă că întreaga lume este spulberată și această respingere creează emoții, sentimente atât de puternice, încât disperarea îl face să creadă că nu există altă soluție.

Căutarea aprobării de asemenea, poate pune adolescentul într-o stare peste limita pe care o poate suporta când este ocolit sau ironizat de cei apropiați, de colegi, de grupul de prieteni. 

Pentru că ei încearcă să se sinucidă în general nu din dorința de a muri și mai degrabă în încercarea de a scăpa de o situație proastă, de sentimente dureroase, de a atrage atenția asupra lor și de multe ori gestul este fatal”, a declarat Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut. 

De asemenea, specialiștii atrag atenția că părinții sunt cei care îi pot ajuta pe adolescenți în astfel de situații, fiind singurele persoane apropiate cu care aceștia pot vorbi deschis. 

În cazul în care relația părinte-copil este una rece, iar tinerii simt că nu se pot deschide în fața lor, atunci părintele trebuie să apeleze la un specialist. 

”În primul rând, părinții. Sigur, grupul de prieteni este foarte important, dar de foarte multe ori, acești tineri tocmai nu au un grup de prieteni care să fie susținător sau o un adult sau persoană care poate să fie în proximitate adolescentului și în care să aibă încredere. 

Părintele nu poate să intervină brusc, să aibă o relație rece sau tensionată și dintr-o dată să devină apropiat și adolescentul să se confeseze, pentru că știm foarte bine, adolescentul se deschide foarte greu uneori, pentru că nu are încredere, alteori pentru că nu poate și nu știe să explice tensiunile și problemele pe care le are din punct de vedere afectiv, emoțional.

Atunci părintele, dacă știe că nu are capacitatea, nu știe cum să abordeze situația, nu a avut o relație foarte bună până în acel moment sau chiar a intrat într-o criză a relației, atunci trebuie să apeleze neapărat la un specialist sau la o persoană în care adolescentul să aibă încredere și cu care să poată discuta și să-și spună despre toate frământările lui și despre tot ceea ce simte”, a mai explicat Keren Rosner, psiholog. 

Reamintim că, în cursul zilei de luni, 11 decembrie, două fete, în vârstă de 15 ani, au murit, după ce s-au aruncat de pe o clădire, de la 20 de metri înălțime, în localitatea hunedoreană Lupeni.

Una dintre fete și-a anunțat mama că urmează să recurgă la gestul extrem.