Invitatul lui Mihai Gâdea în emisiunea Sinteza Zilei, ministrul Tudorel Toader a încercat să răspundă la unele întrebări privind desecretizarea arhivei SIPA.
Chestionat de unde această grabă de a desecretiza arhiva în urma unei hotărâri de guvern, Tudorel Toader susține că nu se pune această problemă.
„Eu nu aș spune că e foarte repede pentru că problematica arhivei SIPA a existat de la momentul înființării. Dacă în 2006 a fost închisă și direcția deființată, din 2011 s-a tot vorbit de desecretizare. În 2016, 25 iulie, a fost eleborat un proiect de act normativ, care a fost postat pe pagina Ministerului Justiției, unde se află și în prezent. Acel proiect de Hotărâre de guvern a fost transmis spre consultare Ministerului Public, Ministerului de Interne, CSM, IICJ, către Asociația magistrațiilor, Uniunea Judecătorilor, Asosciația procurorilor din România, către autoritățile și asociațiile care contribuie direct și indirect la înfăpturirea justiției. Avem toate punctele de vedere de la ele. Prin urmare, dânșii după ce a fost afișat au primit acea hotărâre de guvern și și-au exprimat punctele de vedere. (...)”, a declarat ministrul de Justiției la Sinteza Zilei.
„Aș face o precizare de afirmația dvs. Am toate acele puncte de vedere ale acestor asociații, sunt pe siteul Ministerului Justiției, nu vorbesc dacă nu era așa. Nu m-am răzgândit, veți că partea finală așa scrie, se desecretizează rapoartele numerele cutare și cutare. Un raport are și o anexă, se desecretizează rapoartele și anexa, după publicarea în Monitorul Oficial. Apoi se va întocmi comisia. Cele două rapoarte și anexa au caracter de secret de stat. Ministrul de Justiție nu poate desclasifica secretele de stat, asta o știe oricine. Ministrul Justiției nu poate desecretiza un secret de stat, aș fi intrat eu în conflict”, a mai spus Tudorel Toader.
Ce conțin rapoartele din arhiva SIPA
„Aduce la cunoștință conținutul rapoartelor, dar nu vom vedea doar nume și prenume, ci ce se spune despre inventariere, păstrarea documentelor, distrugerea documentelor (...) Intră comisia în arhivă. Ce va fi în arhivă, eu nu știu. Unii spun că există documente privind vechimea unor funcționari din Administrația Penitenciarilor. Este o prioritate absolută”.
„A venit vremea să aflăm. Logica mea și așteptarea mea, comisia să lucreze trei ani, iar documentele să se ducă unde trebuie. La cele personale să consulte persoana, dacă vrea să afle sau nu, după trei ani distruse. Secretele de serviciu va fi desecretizate de ministrul de Justiție prin ordin. Dacă e de viața privata, le dai la o parte. Indiciile cu privire la fapte care constituie infracțiuni. Ce face comisia aia? Le trimite la Ministerul Public, care decide ce face mai departe. Poți găsi înscrisuri care constituie valoare istorică și cultură. Ești obligat să le trimiți la Arhivele Naționale. Secretele de stat trebuie păstrare 50 de ani, în alea nu poți intra. Pot fi și informații de interes public”, a mai spus ministrul Toader.
Despre colaborarea magistraților cu fosta Securitate
Toader a lăsat să se înțeleagă că între magistrații din România ar fi și foști colaboratori ai fostei Securități.
„CSM are probleme reale de rezolvat. Sunt magistrați care au acasă, în sertar, certificatul de colaborator de la CNSAS? Eu aștept să ne spună CSM, el se ocupă de mapa profesională a magistraților, nu ministrul. CSM ar trebui să-şi pună următoatea întrebare: în România anului 2017 oare e normal ca un magistrat să se pensioneze şi după două luni de zile să vină să se angajeze pe baza votului secret al membrilor CSM şi să cumuleze pensia şi salariul care au un anumit nivel, corespunzător statului. Veţi spune că permite legea, dar legea spune că locul ăla trebuie scos la concurs să vină un tânăr să lucreze 20-25 de ani în puterea judecătorească. Cel care se pensionează şi vine să se angajeze ştia acum trei luni că este în putere şi poate să rămână magistrat mai departe”, a mai spus ministrul.
