SINTEZA ZILEI. Afacerea PDL-Gazprom-Ioana Băsescu

O reţea de evazionişti cu puternice conexiuni politice şi protecţie la nivel înalt a profitat din plin de interesele în România ale unui gigant în petrol şi gaze naturale. A obţinut sume uriaşe din deschiderea uşilor pe teritoriul românesc.

Partea leului din afacere a luat-o notarul Ioana Băsescu. Prin cabinetul său, au fost legalizate multe din tranzacţiile colosului în România.

O anchetă exclusivă despre bani, putere şi influenţă la cel mai înalt nivel, realizată de colegii de la Observator.

Pe Ioana Băsescu o ştie toată lumea. Fiică de preşedinte. Dar şi notar public. Unul chiar norocos, cu lipici la contracte bănoase.

El este mai puţin cunoscut, dar la fel de norocos. Îl cheamă Constantin Şufană şi este unul din benzinarii care au renunţat la afacere pe mâna ruşilor de la Gazprom. Nu direct, ci prin sucursala sârbă a acestora, NIS Petrol SRL. Dar şi pe mâna fiicei preşedintelui Traian Băsescu, notarul Ioana Băsescu. Acolo au fost semnate multe dintre contractele prin care ruşii au cumpărat benzinării în România.

Dacă luăm în calcul un comision de 1% pentru zece benzinării tranzacţionate până în prezent, la un cost mediu de 2.000.000 de euro, Ioanei Băsescu i-ar fi intrat în buzunar nu mai puţin de 200.000 de euro. Şi asta la prima strigare! O pâine într-o afacere de proporţii, moşită la cel mai înalt nivel în urmă cu trei ani.

Povestea dintre România şi ruşii de la Gazprom a început să se scrie undeva la finalul anului 2011, când Ion Ariton, pe atunci ministru în guvernul Boc, pleca la Moscova, aparent să negocieze preţul la gaze.

Întors în ţară, ţine o conferinţă de presă prin care anunţă că cei de la Gazprom vin să investească în România, să deschidă un lanţ de 150 de benzinării.

Steagul rusesc a fost înfipt pentru prima dată în România un an mai târziu, în decembrie 2012, când Gazprom deschidea Veştem, lânga Sibiu, prima benzinărie. Aşadar, România devenea prima ţară din UE care comercializa, sub sigla Gazprom, pe lângă gaze, şi carburanţi.

Neoficial, în Sibiu există o puternică reţea de benzinari, strâns legată şi protejată de Ion Ariton, cel care a moşit întreaga afacere Gazprom. Pionul principal în tranzacţia iniţială a fost Constantin Şufană.

El este cel care a pus la bătaie o benzinărie şi terenul alteia din Arad. Şufană este cuscrul lui Pavel Ghişe, patronul Ana Oil, firma implicată în dosarul evaziunii de milioane de euro patronată de Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Viorel Comăniţă.

Pe lângă Ana Oil, în dosarele DNA şi DIICOT mai sunt anchetate firmele Aral din Sălişte, patronată de familia Bratu, şi Euroil, proprietatea lui Dumitru Domnariu, fost consilier judeţean şi membru de vază al PDL Sibiu.

Tot în vizorul procurorilor a intrat şi alt benzinar sibian din acest grup, Ioan Ovidiu Moldovan, patronul Benzoil. Toţi aceştia sunt acuzaţi că au dat o gaură de milioane de euro bugetului. Iar când inspectorii ANAF au încercat să controleze aceste firme, s-au lovit de opoziţia şefilor, Blejnar şi Marta.

Cumva, toate drumurile duc la Ion Ariton. Fostul ministru are o relaţie veche cu benzinarii din Sibiu, de pe vremea când şi el activa în domeniu. Şi nu doar cu ei, ci şi cu oameni influenţi din justiţie.

În 2003, Ion Ariton era cercetat pentru neglijenţă şi fals intelectual în cazul unui prejudiciu de peste 7 miliarde de lei vechi adus companiei Petrom Sibiu, acolo unde lucra ca director comercial. A fost scăpat însă de nimeni alta decât de Laura Kodruţa Kovesi, procuror pe atunci la Sibiu.