Unele împrumuturi s-au derulat prin intermediul unor unităţi speciale ale serviciilor, altele prin firme "civile". Dintre cele trei servicii speciale amintite, STS a acumulat de-a lungul anilor cele mai mari datorii la bănci. În perioada 1997-2006, instituţia a beneficiat de garanţii guvernamentale în favoarea băncilor externe de 133 de milioane de franci elveţieni, 73 de milioane de dolari şi alte 40 de milioane de euro. Prima linie de creditare a fost deschisă în 1997, în baza HG 20, publicată în viteză pe data de 1 ianuarie şi intrată în vigoare în aceeaşi zi. Declarată ca având caracter militar, deci secretă, hotărârea amintită a permis STS să contracteze trei împrumuturi de la Banque Nationale de Paris, în valoare de 46,15 milioane de franci, 48,15 milioane de franci si 38,65 milioane de franci. Emise în 1997, dar având termen de valabilitate până în 2009, garanţiile guvernamentale au lăsat posibilitatea ca STS să acceseze credite chiar şi în 2006.
Pe locul doi în topul serviciilor secrete datoare băncilor străine se află SRI, cu aproape 60 de milioane de euro şi 44 milioane de dolari. Primele credite au fost deschise în 1995, iar apoi contractarea de împrumuturi a devenit o practică obişnuită. Numai Cabinetul Năstase a emis patru hotărâri de guvern secrete prin care SRI a primit acces la finanţări de aproape 60 de milioane de euro oferite de Raiffeisen Bank, Deutsche Bank si BRD-GSG.
Deşi o parte din prevederile hotărârilor de guvern ce au creditat serviciile secrete sau speciale ar trebui să fie publice, toate guvernele semnatare de astfel de hotărâri au preferat să le secretizeze în întregime, pe motiv că sunt "documente secrete cu caracter militar" şi "conţin informaţii clasificate".
Citiţi articolul complet în România Liberă
