Serviciile
secrete româneşti s-au împrumutat, prin credite
garantate de Ministerul Economiei şi Finaţelor, la instituţii
bancare din afara ţării. Astfel Serviciul Român de Informaţii
(SRI), Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) şi Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale (STS) s-au împrumutat cu peste 200 de
milioane de euro şi dolari la bănci din străinătate.
Unele
împrumuturi s-au derulat prin intermediul unor unităţi
speciale ale serviciilor, altele prin firme "civile".
Dintre cele trei servicii speciale amintite, STS a acumulat de-a
lungul anilor cele mai mari datorii la bănci. În perioada
1997-2006, instituţia a beneficiat de garanţii guvernamentale în
favoarea băncilor externe de 133 de milioane de franci elveţieni,
73 de milioane de dolari şi alte 40 de milioane de euro. Prima linie
de creditare a fost deschisă în 1997, în baza HG 20,
publicată în viteză pe data de 1 ianuarie şi intrată în
vigoare în aceeaşi zi. Declarată ca având caracter
militar, deci secretă, hotărârea amintită a permis STS să
contracteze trei împrumuturi de la Banque Nationale de Paris,
în valoare de 46,15 milioane de franci, 48,15 milioane de
franci si 38,65 milioane de franci. Emise în 1997, dar având
termen de valabilitate până în 2009, garanţiile
guvernamentale au lăsat posibilitatea ca STS să acceseze credite
chiar şi în 2006.
Pe locul doi în topul
serviciilor secrete datoare băncilor străine se află SRI, cu
aproape 60 de milioane de euro şi 44 milioane de dolari. Primele
credite au fost deschise în 1995, iar apoi contractarea de
împrumuturi a devenit o practică obişnuită. Numai Cabinetul
Năstase a emis patru hotărâri de guvern secrete prin care SRI
a primit acces la finanţări de aproape 60 de milioane de euro
oferite de Raiffeisen Bank, Deutsche Bank si BRD-GSG.
Deşi
o parte din prevederile hotărârilor de guvern ce au creditat
serviciile secrete sau speciale ar trebui să fie publice, toate
guvernele semnatare de astfel de hotărâri au preferat să le
secretizeze în întregime, pe motiv că sunt "documente
secrete cu caracter militar" şi "conţin informaţii
clasificate".
Citiţi
articolul complet în România Liberă
