Șeful Sanepid Gorj a murit după ce a rămas fără oxigen în ambulanță. Tudor Ciuhodaru: ''În astfel de situaţii trebuie să existe în permanenţă un plan B''

Bărbatul, în vârsta de 48 de ani este cel care a preluat primul caz de COVID depistat în România și l-a însoțit la Institutul Matei Balș.

De câteva zile se afla internat la Spitalul din Târgu-Cărbuneşti, însă sâmbătă seara, din cauza stării grave de sănătate, s-a decis transferarea lui la un spital din Capitală cu o Ambulanţă pentru ca era dependent de oxigen. Între Horezu și Vâlcea, stația de oxigen de la Ambulanţa s-a defectat și a fost dus la Serviciul de Urgenţă al Spitalului din Vâlcea.

A fost resuscitat, dar medicii nu i-au mai putut salva viața. Pe perioada stării de urgentă, a ocupat funcția de director al Spitalului județean de Urgență Târgu-Jiu. La DSP Gorj sunt 4 salariați infectați cu noul Coronavirus, printre care și el.

Reacția medicului Tudor Ciuhodaru: ''Ar trebui să avem un sistem de intervenţie de urgenţă adaptat la creşterea populaţiei''

Este o problemă de sistem până la urmă și nu este singura dată când relatați astfel de cazuri cutremurătoare (...) Ar trebui să avem un sistem de intervenţie de urgenţă adaptat la creşterea populaţiei. Uitaţi-vă cât timp de aşteptare şi cât de tardivă este intervenţia uneori, iar din păcate vedem cât amatorism este în aceste intervenţii. Pe de altă parte, când vorbim despre dotare şi despre personalul de pe ceea ce înseamă ambulanţă, mă întreb şi eu, dumneavoastră plecaţi cu maşina la drum lung dacă nu aveţi siguranţă în maşină? 

''În astfel de situaţii trebuie să existe în permanenţă un plan B''

Trebuie ca aceste aparate să fie verificate. Trebuie să existe şi o posibilitate de rezervă, pentru că, da, aparatele se mai şi defectează. Nu ştim exact ce s-a stricat acolo, dar există şi alte posibilităţi de ventilaţie. Se poate face în condiţii de urgenţă altfel de ventilaţii, pe balon, pe mască, nu ştim exact care este situaţia de acolo. A treia problemă este ce tip de categorie de personal era acolo, dacă avea instructajul necesar, dacă ştia ce să facă în asfel de situaţii de urgenţă. Una peste alta vedem că sunt trei situaţii critice într-o astfel de problemă. Ceea ce înseamnă calibrarea a intervenţiei în sistemul de urgenţă raportat la creşterea populaţiei şi vedem că suntem tot mai în urmă în ceea ce priveşte disponibilitatea de mijloace de intervenţie în urgenţă, iar în astfel de situaţii trebuie să existe în permanenţă un plan B. De la posibilităţile de a avea un aparat care să compenseze, să fie de rezervă, în momentul în care există o astfel de situaţie critică. Pe de altă parte trebuie să ştie cei de acolo, depinde ce pregătire au, că mai sunt unii care au aşa, câteva sute de ore cel de curs de prim ajutor, să ştie ce trebuie să facă şi să poată interveni în timp util, în aşa fel încât viaţa nimănui să nu fie pusă în pericol.

''Lipsa de oxigen este fatală''

Fără discuţie şi ştiţi foarte bine că de asta insistam pe de o parte, că acest suport vital de bază, noţiune de prim ajutor, am pus de o mie de ori legea aceasta în Paramentul României şi nu mă ascultă nimeni. Să fie predată încă de la şcoală, pentru că sunt manevre simple care pot salva o viaţă şi vorbim de secunde care sunt platină şi minute care sunt de aur, iar dacă nu ai intervenit în timp util. Să nu uităm că există totuşi modalităţi de finanţare a acestui sistem de urgenţă la nivel european. Am reuşit în Comisia de Sănătate să aprobăm 3,1 miliarde de euro, posibilitate de a avea echipamente medicale, de a avea salvări, de a avea spitale mobile, de a avea tot ceea ce trebuie pe sistemul de urgenţă, dar mai trebuie cineva să facă şi proiecte. Ţineţi cont că aceste lucruri sunt oferite aproape gratuit de Comisia Europeană. 

Lucrurile nu au fost făcute aşa cum trebuie.O procedură agloritmică, clară. Viaţa noastră nu ar trebuie să depindă de un telefon de la Ministerul Sănătăţii'', a spus dr. Tudor Ciuhodaru, Spitalul Clinic de Urgență ''Nicolae Oblu'', duminică, în exclusivitate la Antena 3.