"A doua jumătate a secolului 19 a fost o perioadă de mari progrese pentru România. (...) Este foarte bine să apelăm la Eminescu, la Caragiale, dar, în acelaşi timp, să nu pierdem din vedere rezultatul. Este perioada marilor clasici, a formării şcolilor româneşti, e perioada unor construcţii de mare valoare. Aceste realizări puteau fi şi mai mari, dacă aveam o clasă politică cu adevărat interesată de soarta naţiunii", a spus prof. dr. Ioan Scurtu.
Prof. dr. Florin Gheoroghe, de la "Cugetarea Europeană", a explicat, la Antena 3, că unul dintre principalele motive pentru care Eminescu a fost înlăturat din viaţa publică a fost acela că "a deranjat puterile apropiate".
"Eminescu a înfiinţat împreună cu alţi colegi societatea "Carpatica", ce milita pentru unirea Ardealului cu regatul. Lucrul asta a deranjat puterile apropiate. Petre Carp trimite o telegramă domnului Maiorescu în care spune "Mai potoliţi-l pe Eminescu!”. Trei zile mai târziu, Eminescu este internat cu forţa în spitalul domnului Şuţu şi i se fac injecţii cu mercur, care nu erau indicate", a spus prof. dr. Florin Gheoroghe.
În volumul "Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor", editat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi lansat la Academia Română, academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, a subliniat că Mihai Eminescu a fost diagnosticat şi tratat greşit pentru sifilis, mercurul folosit în tratament generând lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular grave şi ireversibile.
La lansarea cărţii, academicianul a afirmat că "la autopsie nu s-au găsit leziunile specifice sistemului în creier, care sunt leziuni specifice sifilisului".
"Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave", a spus academicianul Voicu.
