Securitatea, arma criminală a lui Ceauşescu

În urma rapoartelor ofiţerilor serviciului de informaţii din perioada comunistă, peste două milioane de români au ajuns în închisorile de exterminare şi lagăre. Microfoane montate în case, corespondenţă monitorizată, informatori ascunşi în rândul membrilor familiei, colegilor, erau doar câteva dintre formele de control ale Securităţii. Iar cei care încălcau regulile erau arestaţi. Securitatea avea un singur rol: de a asigura supunerea poporului în faţa sistem.

Daca există un cuvânt la auzul căruia românii incă se cutremură, acela este Securitatea. Securitatea, deşi înfiinţată oficial abia în 1948, a început să acţioneze după lovitura de stat din '44. Purta denumirea de Brigada Mobilă şi era supervizata de la Kremlin prin rusul Boris Gründberg, care în Romania îşi luase numele de Alexandru Nicolski. În `48 au început primele arestări ale membrilor mişcării legionare. Sute de mii de oameni au fost băgaţi în lagarele comuniste şi duşi la muncă, la canal.

Scopul Securităţii era reprimarea oricărei mişcări împotriva partidului şi distrugerea elitei româneşti. Mii de intelectuali au pierit în penitenciarele de la Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Piteşti, la Canal sau Balta Brăilei.

A  urmat epoca Ceauşescu. Prin decret, deţinuţii au fost eliberaţi, însă Securitatea nu şi-a pierdut rolul de supraveghere. Deşi angajaţii securităţii nu erau mulţi, informatorii lor erau peste tot.

Ceausescu a înfiinţat şi serviciul extern denumit DIE. Prin acesta se urmărea exterminarea duşmanilor externi ai republicii. Mai multe atentate au fost organizate la sediul Europa Liberă.

Securitatea a existat pana în '89, atunci când s-a prăbuşit sistemul comunist din România. Ultimul şef al acestui minister a fost generalul Iulian Vlad. Vlad a fost condamnat la 25 de ani pentru suprimarea revoluţiei, însă a fost eliberat dupa doar doi. Mulţi dintre angajaţii fostului sistem securist s-au aflat ani buni, chiar şi după căderea lui Ceauşescu, în structurile de conducere ale serviciului român de informaţii. La 25 de ani de la Revoluţie, doar doi torţionari au ajuns în faţa legii.