Ministrul Finanţelor explică de ce se menţine diurna pentru magistraţi
Publicat acum 3 ore si 33 minute
Valul cel mai mare de căldură, pe anul acesta a trecut, însă ne mai putem aştepta la temperaturi ridicate şi spre sfârşitul lunii august, în zonele de sud şi sud-est ale ţării şi în sudul Moldovei, susţine Sandu.
Şi de secetă ştiau autorităţile de mai multă vreme, spune Ion Sandu. Mai exact, din luna ianuarie. Vestea proastă este că trecem prin cel mai secetos an, din ultimii 60 de ani. O secetă mai severă spre exemplu decât cea din anul 1946, care a rămas în istorie, drept cea mai puternică din secolul trecut.
Anul acesta, până în luna septembrie va ploua destul de puţin. Situaţia se va schimba apoi, treptat, dar abia din noiembrie, în sudul şi sud-estul ţării vor fi precipitaţii ceva mai însemnate.
O previziune meteorologică întocmită de Centrul European de Prognoză, din care face parte şi România, arată că nici iarnă nu vom avea. "N-o să fie zăpadă, pentru că temperaturile vor fi mai ridicate cu două grade faţă de normele climatologice ale fiecărei luni," a precizat Ion Sandu.
Meteorologii prognozează precipitaţii abia în ianuarie, mai ales în nordul şi vestul ţării. Ion Sandu explică şi cauzele care încălzirii globale. Dacă, spre exemplu, temperatura creşte cu 0,7 grade în 2.000 de ani, din cauze naturale, gazele cu efect de seră duc la aceeaşi schimbare climatică în numai 100 de ani.
Mizeria, praful, lipsa vegetaţiei, împreună cu gazele cu efect de seră, amplifică fenomenele extreme. Tocmai din aceste cauze, susţine şeful ANM, fenomenul de încălzire globală ar putea fi resimţit mai puternic în ţara noastră decât în alte zone ale globului.
Antena 3
