România importă 100.000 de noi muncitori străini în 2025 pentru a face față crizei forței de muncă
Publicat acum 1 ora si 17 minute
Cu cea mai mare rată a inflației din Europa, România nu scapă nici anul acesta de scumpiri. După ce Guvernul a decis să elimine facilitățile fiscale din agricultura, IT și construcții, se anunță noi creșteri de prețuri. Primele se vor vedea la raftul magazinelor, chiar la alimente, iar semnale vin deja de la producătorii de lactate.
Noul an vine cu scumpiri în lanț și se anunță noi creșteri de prețuri la mâncare după eliminarea facilităților fiscale
Reprezentanții industriei alimentare spun că angajatorii vor avea mai multe costuri cu angajații, iar toate aceste costuri se vor reflecta în prețul de la raft. Producătorii de lactate se așteaptă la o creștere a costurilor salariale cu peste 18%, lucru care va scumpi laptele la porta fermei cu cel puțin 15%, ceea ce se va vedea în scurt timp în magazine.
Același lucru este așteptat să se întâmple la mai multe produse alimentare în perioada următoare, iar procesatorii se așteaptă ca alimentele din import să prindă teren în fața celor românești, care vor fi părea scumpe pentru buzunarul românilor.
Premierul Marcel Ciolacu însă le-a cerut companiilor să înghețe pentru o perioadă de 6 luni prețurile, în semn de solidaritate cu Guvernul care trebuie să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, dar să fie solidari și cu populația.
Cu toate acestea, semnalul este unul clar: producătorii și procesatorii vor fi nevoiți să crească prețurile pentru a-și acoperi costurile suplimentare.
România are acum cel mai accelerat ritm al scumpirilor din Europa. În ultimul an, cel mai mult s-au scumpit fructele și legumele cu 17, respectiv 10%.
Topul a fost urmat de margarină, care s-a scumpit cu 15%, dar și de lactate care s-au scumpit cu 3 procente, la fel și carnea de vită.
Ordonanţa "Trenuleţ" vine cu taxe suplimentare şi eliminarea unor facilităţi fiscale, iar efectele catastrofale ale acestor măsuri vor trebui acoperite tot de mediul privat, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta).
"A trecut mai puţin de o lună de când premierul Marcel Ciolacu susţinea că anul 2025 nu va veni cu taxe şi impozite mai mari. Spunea că se tatuează pe mână dacă va creşte TVA-ul şi cota unică. Dispariţia cotelor diferenţiate de TVA va fi următoarea măsură pe care o va lua Executivul, iar cota unică, deşi este menţinută, a fost completată cu taxa specială pe stâlp şi majorarea impozitului pe dividende. Ordonanţa trenuleţ vine cu taxe suplimentare şi eliminarea unor facilităţi fiscale acordate angajaţilor din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, inclusiv excepţia de la contribuţiile virate în Pilonul II de pensii private obligatorii. Astfel, aproape 1 milion de salariaţi revin cu contribuţiile lunare la Pilonul II, angajatorii lor urmând să le reţină şi să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaţilor. Atragem atenţia că in domeniul agriculturii şi industriei alimentare, eliminarea facilităţilor fiscale va însemna pierderi salariale consistente pentru angajaţi. Efectul negativ rezultat va fi că aceşti angajaţi vor migra spre alte sectoare de activitate mai bine plătite sau, pentru a-i menţine, angajatorii vor trebui să le compenseze această pierdere", atenţionează sindicaliştii din industria alimentară.
În opinia acestora, compensarea salarială se va regăsi rapid în preţul produselor de la raft, care va fi suportat în final, tot de către consumatori, majoritatea lor cu venituri mici, sub nivelul minim decent.
De asemenea, scumpirea substanţială a produselor alimentare româneşti le va face mult mai greu vandabile, comparativ cu produsele similare din import, care vor avea la raft preţuri mai mici, în timp ce măsura eliminării facilităţilor fiscale pentru industria alimentară se va dovedi în scurt timp că acţionează ca un bumerang împotriva acestei industrii.
În plus, eliminarea facilităţilor fiscale va conduce la falimentul unor societăţi care nu vor rezista impactului şi, implicit, la creşterea numărului de şomeri, cu cheltuieli suplimentare de la buget.
