Mai mulți senatori PSD, Azamfirei Leonard, Ion Rotaru și Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai, au inițiat un proiect prin care ar putea introduce în Codul Muncii un nou tip de contract de muncă, numit „contractul de zero ore”.
Propunere legislativă în acest sens, pentru completarea articolului 103 din Legea 53/2003 – Codul muncii, a fost înregistrată la Senat pe 8 iunie.
Mai exact, potrivit inițiatorilor prin "contractul de zero ore", angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână. Astfel, se urmărește rezultatul orelor de muncă și nu numărul de ore lucrate.
De asemenea, angajatul poate refuză munca în momentul în care i se cere, programul de muncă fiind în întregime flexibil.
Drepturile incluse în acest contract sunt similare celor dintr-un contract obișnuit de muncă.
„Realitatea cotidiană demonstrează faptul că multe companii întâmpină dificultăți atunci când trebuie să organizeze programul de lucru al angajaților.
Orele de lucru nu sunt întotdeauna suficiente pentru îndeplinirea unor sarcini; iar unii angajatori plătesc ore suplimentare pentru a se asigura că activitățile sunt efectuate în termen.
De asemenea, unii angajatori încearcă să nu plătească orele suplimentare; astfel încât și salariații sunt prejudiciați”, susțin inițiatorii în expunerea de motive, citat de economedia.ro
Astfel, în situația „contractului de zero ore” este obligatorie evidențierea orelor efectuate, având în vedere faptul că plata salariului se realizează în funcție de numărul de ore prestate.
Daca va fi adoptată legea, "contractul de zero ore" se executa în funcție de numărul de ore prestate, iar plata orelor se va realiza în funcție de orele prestate pe zi/săptămâna/lună.
Obligatoriu se vor include în acest contract, modalitatea de prestare a orelor de munca şi întocmirea unei repartizări a acestora.
„Contractele de zero ore” oferă beneficii de baza de securitate sociala, inclusiv plata concediilor de maternitate/paternitate, concediu de odihna şi asigurări de sănătate.
Liberalii propun contractul de muncă "la cerere"
O iniţiativă asemănătoare a fost înregistrată şi de parlamentarii Partidului Naţional Liberal.
Mai exact, cu câteva săptămâni în urmă, PNL a depus un proiect de lege cu privire la “contractul individual de muncă la cerere”, iar deosebirea principală dintre acesta şi contractul propus de social-democrați este aceea că angajatul urmează să fie plătit conform numărului de ore prestate, “dar nu mai puţin de salariul aferent unui număr de cel puţin 32 de ore pe lună”.