Codul Muncii, noi schimbări în 2024. Angajaţii au primit în plus două zile libere

Conform noilor prevederi ale Codului Muncii, începând din 2024, cetățenii români beneficiază de două zile libere suplimentare în luna ianuarie, pe lângă cele trei deja existente. Din păcate, anul acesta cele două zile libere au căzut în weekend, respectiv sâmbătă și duminică. 

Astfel, zilele de 6 ianuarie (Botezul Domnului sau Boboteaza) și 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul) s-au adăugat zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, alături de 1 și 2 ianuarie și de Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată pe 24 ianuarie. 

În Codul Muncii actualizat se regăsește inclusiv obligativitatea de a crea un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

Din nefericire însă, puțini angajați își cunosc toate drepturile pe care le au.

Principalele drepturi ale angajatului

Potrivit Codului Muncii 2024, salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

• Dreptul la salarizare pentru munca depusă;
• Dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
• Dreptul la concediu de odihnă anual;
• Dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
• Dreptul la demnitate în muncă;
• Dreptul la securitate și sănătate în muncă;
• Dreptul la acces la formarea profesională;
• Dreptul la informare și consultare;
• Dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
• Dreptul la protecție în caz de concediere;
• Dreptul la negociere colectivă și individuală;
• Dreptul de a participa la acțiuni colective;
• Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
• Dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile, dacă și-a încheiat perioada de probă și are o vechime de cel puțin șase luni la același angajator.

Salariații pot beneficia și de alte drepturi prevăzute de lege (precum dreptul la grevă) sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Principalele obligații ale angajatului 

Pe lângă drepturi, Codul Muncii 2024, menționează și obligațiile salariatului, și anume:

• obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
• obligația de a respecta disciplina muncii;
• obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
• obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
• obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
• obligația de a respecta secretul de serviciu;
• alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Avocatul Adrian Cuculis a explicat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că sunt angajatori care fac abuz de putere și care nu respectă drepturile angajaților. 

”Codul Muncii suferă modificări periodice pentru că întotdeauna suntem în pas cu tendințele și cu realitatea obiectivă.

Unul dintre drepturile cele mai importante, din punctul meu de vedere, se referă la protecția salariatului. Salariat care, în momentul în care ajunge în fața unui judecător, este destul de privilegiat. Sigur că există și situații în care angajatorii își concediază pe bună dreptate salariații, și atunci și instanțele nu pot fi părtașe la o nedreptate. Dar, de obicei, în momentul în care vine în fața judecătorului, angajatul este întotdeauna protejat, și este protejat pe bună dreptate, pentru că trebuie doar să vă închipuiți poziția de forță dintre o multinațională extrem de mare, cu foarte mulți avocați, cu un departament juridic care se ocupă foarte bine de interesele companiei, și un angajat care lucrează pe un salariu mic și poate nici măcar nu își permite un avocat”, a explicat avocatul Adrian Cuculis în exclusivitate la Antena 3 CNN.

”Dacă vorbim despre drepturi, cred că un alt drept foarte important este cel al angajatului care este la un pas să fie concediat. Trebuie să știm că angajatorii nu ne pot da afară de la muncă, decât atunci când treceam printr-o procedură de verificare, de control, și în cele din urmă se constată că suntem vinovați, atunci chiar se scrie decizia de desfacere a contractului de muncă.

Puțină lume știe că există o cartă europeană socială. În carta europeană socială se arată foarte clar că angajatul trebuie să aibă dreptul la despăgubire în momentul în care este dat afară. Despăgubirea la nivel național este șomajul pe care trebuie să-l primească și are dreptul la o instanță de judecată, să conteste decizia angajatorului și are dreptul chiar să facă plângeri, de exemplu la ITM dacă nu-i sunt respectate zilele de concediu, dar și zilele de muncă”, a mai spus avocatul. 

”Sunt și situații de bullying, când angajatorul, și aici mă refer la corporații foarte mari sau chiar la angajatorul statul român, care, din dorința de răzbunare a unui șef mai mare, îți minimalizează eforturile depuse. 

Vă dau un exemplu, o asistentă care avea o experiență de 25 de ani pe zona de ATI, a fost mutată din zona de ATI pe zona de birocrație, să pună ștampile pe niște documente, lucru care a echivalat cu bullying la locul de muncă și cu diminuarea capacităților ei de a activa în domeniul respectiv, lucru sancționat, de altfel, de instanță”, a mai spus Adrian Cuculis la Antena 3 CNN.