Experimentul Large Hadron Collider HLC, prevăzut a se declanşa miercuri dimineaţa, continuă să tulbure lumea ştiinţifică şi mass-media internaţională. De această dată, au apărut informaţii despre părintele ambiţiosului proiect şi despre cel mai înverşunat oponent al acestuia. Astfel, tabloidul britanic ?Daily Mail? a descoperit că doctorul Lyn ?Atomul? Evans adora, în copilărie, să arunce lucruri în aer. Atras de chimie, el confecţiona explozibili, detonând inclusiv bunurile părinţilor. ?Când eram tânăr?, declară omul de ştiinţă, ?eram interesat mai degrabă de chimie decât de fizică.? Miercuri dimineaţă, fostul copil rebel va face prima încercare de a circula un fascicul de protoni prin acceleratorul LHC, căruia ?Atomul? Evans i-a dedicat nu mai puţin de 14 ani din viaţă. Recreerea primei fracţiuni de secundă după Big Bang ar trebui să ofere răspunsuri îndelung aşteptate din sfera astrofizicii şi fizicii cuantice.
Rossler, ?un profesor pensionat nebun?
Numeroase comentarii circulate îndeosebi în spaţiul virtual zilele acestea sugerează că fizicienii de la Geneva sunt nişte iresponsabili care nu îşi asumă riscul unor cataclisme de proporţii cosmice. Ca orice experiment de mare amploare, LHC aţâţă întreaga comunitate ştiinţifică, aşa că nu trebuie să ne mire că mai mulţi cercetători grupaţi în jurul teoreticianului german al haosului Otto Rossler au depus o plângere la instanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în încercarea de a pune capăt experimentului, pe motiv că încalcă dreptul la viaţă. Curtea a respins însă tentativele de amânare temporară şi este evident că nu va da la timp o decizie definitivă privind stoparea proiectului.
Ce spun detractorii? Experimentul ar putea duce la formarea unui ?devastator quasar în interiorul Pământului. (...) Timp de cel puţin patru ani nu se va întâmpla nimic?, declară profesorul Otto Rossler, de la Universitatea Eberhard Karls din Tubingen, Germania. ?Apoi cineva va detecta o rază de lumină care va ieşi din Oceanul Indian în timpul nopţii şi nimeni nu va fi capabil să explice fenomenul. Câteva săptămâni mai târziu, vom vedea o explozie similară de particule care va ieşi din solul de pe cealaltă parte a planetei. Atunci vom şti că în interiorul Pământului se află un mic quasar.? Rossler arată că, pe măsura ce quasarul va devora interiorul planetei, ?vremea se va schimba complet, eliminând viaţa de pe faţa Pământului, şi foarte repede întreaga planetă va fi devorată?.
Cele trei rapoarte emise de CERN, respectabilul Centru de Cercetări Nucleare în cadrul căruia are loc experimentul, asigură ferm că nu există nici un pericol pentru umanitate. În plus, spun ei, dacă experimentul reuşeşte, progresul ştiinţific ar fi grandios. S-au cheltuit sume uriaşe pentru dotarea CERN cu instalaţii care să poată face cercetările posibile, menite a elucida mari probleme ale fizicii contemporane. Ele pot valida sau invalida mai multe teorii fizice asupra mecanismelor cele mai intime ale materiei.
Evans merge mai departe şi îl denigrează pe Otto Rossler: ?un profesor pensionar nebun?, care îşi menţine acuzaţiile şi după ce ?i s-a demonstrat că acestea se sprijină pe erori elementare?. În fond, la CERN activează cei mai buni specialişti europeni în domeniu. Este puţin probabil ca vreunul dintre aceştia să îşi asume riscuri incalculabile. "I-am arătat în ce constau erorile sale elementare, însă asemenea oameni par să nu asculte, pur şi simplu!?, declară Evans. De altfel, adevărata lui temere nu este că lumea va fi distrusă, ci că, din cauza camerelor de filmare şi a întregului echipament care va fi folosit pentru înregistrarea întregului eveniment, maşina ar putea claca. ?Acesta nu este primul accelerator de particule la care am lucrat, dar este primul care se va afla sub ochii întregii lumi", a adăugat el. ?Noi nu suntem obişnuiţi cu asta. Noi facem lucrurile în tăcere şi anunţăm abia ulterior modul în care au decurs?.
Omenirea este la mai puţin de o zi distanţă de un nou pas în evoluţie; vocile împotrivă nu pot lipsi de la un asemenea eveniment. Conservatorismul, frica, poate chiar şi invidia pot interveni într-un astfel de proces. Cert este că peste 5 miliarde ¤ au intrat în grandiosul LHC, care promite să ne spună mai multe despre primele secunde de existenţă, după Big Bang. Ca model standard de formare a universului, teoria evoluţionistă sau Big Bang-ul - una din cele mai răspândite teorii cosmologice ? a fost admisă de majoritatea astrofizicienilor. Big Bang se referă la o explozie de energie şi materie care a dus la existenţa Universului şi încearcă să explice de ce acesta pare să se extindă şi de ce pare a fi uniform.
Foto: Lyn ?Atomul? Evans
Ella Moroiu, Antena3.ro
