Antena 3 CNN Actualitate SĂRACA ţară BOGATĂ: Ce bogăţii ascund subsolurile României şi cine vrea să pună mâna pe ele

SĂRACA ţară BOGATĂ: Ce bogăţii ascund subsolurile României şi cine vrea să pună mâna pe ele

2 minute de citit Publicat la 21:53 31 Oct 2012 Modificat la 21:53 31 Oct 2012
SĂRACA ţară BOGATĂ: Ce bogăţii ascund subsolurile României şi cine vrea să pună mâna pe ele
Foto: Antena 3
Mihai Gâdea vorbeşte în ediţia de miercuri a emisiunii "Sinteza zilei" de la Antena 3 despre zăcămintele de aur fabuloase pe care România le poartă în adâncurile ei şi care ne situează pe locuri de top pe harta lumii.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi datelor comunicate de companiile care deţin licenţe de exploatare, în România, aurul minier depăşeşte de 7 ori rezerva Băncii Naţionale, ridicându-se la aproape 310 tone de aur şi peste 1.320 tone de argint.

Paradoxal, cu toate bogăţiile din subsol, România se confruntă cu o sărăcie lucie.

Valoarea cumulată a resurselor naturale
situează România pe locul 4 în lume.

Zăcămintele de aur
poziţionează România pe locul întâi în Europa şi pe locul 5 în lume, potrivit prof. dr. ing. Gheorghe Popescu. La fel şi cele de minerale industriale şi rezervele de uraniu.



În hidrocarburi clasice şi nu numai, România ocupă locul 2, după Anglia şi înainte de Norvegia.

Deşi România dispune de zăcăminte aurifere impresionante, ea a pierdut dreptul de a marca lingouri de aur în anul 2002, când autorităţile din ţara noastră au declarat minele de aur drept nerentabile, suspendându-le în mod surprinzator întreaga activitate în perioada 2004-2006.

Potrivit preşedintelui Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, România ar trebui să îşi elaboreze propriile strategii de exploatare a resurselor minerale. "Deşi ne-am obligat faţă de UE să respectăm o anumită directivă în elaborare, o iniţiativă românească în acest sens nu există până la această oră", a declarat Marincea la Antena 3.

Mihai Gâdea a readus în discuţie şi modul în care se fac afaceri cu zăcămintele subsolului nostru, paradoxal, deosebit de dezavantajoase pentru statul român, amintind de încercarea Guvernului Ungureanu de a vinde cel mai mare zăcământ de cupru din România, Cupru Min Abrud din Roşia Poieni, pentru preţul şocant de 200 de milioane de euro, deşi valoarea reală a zăcământului este de 20 de miliarde de euro.

Astfel, privatizarea controversată şi contestată de specialiştii în domeniu a fost un motiv de laudă pentru premierul României de la acea vreme, care declara că reprezintă un prim succes economic după o aparentă stare de "autism". 

"Impresia mea este că tot ceea ce s-a spus despre Cupru Min vine din partea unor oameni care nu cunosc în detaliu istoria acestei întreprinderi şi nici felul în  care Cupru Min a ajuns să devină subiect al privatizării. Preţul iniţial cu care fusese scos Cupru Min la vânzare era de 18 milioane. În acest an ea a fost scoasă la licitaţie cu 57 de milioane şi  vândută cu peste 200 de milioane, cu tot cu obligaţii de mediu. E primul succes economic al acestor ani de aparent autism al construcţiei economice" declara premierul Ungureanu la un post de televiziune, în data de 3 aprilie 2012.




×
x close