Luna octombrie este considerată în mod oficial ca fiind debutul sezonului gripal, din cauza scăderilor de temeperatură. Acest lucru afectează capacitatea imună a organismului, astfel că gripa îşi face apariţia.
În 2024, prima săptămână din luna octombrie va fi dedicată prevenţiei gripei, potrivit Legii nr.247 din 23 septembrie 2024 pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca "Săptămâna prevenţiei gripei în România", conform Agerpres.
În luna mai a acestui an, 40 de deputaţi şi senatori au depus la Camera Deputaţilor, un proiect de lege pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca "Săptămâna prevenţiei gripei în România".
133.000 de cazuri într-o săptămână
Iniţiatorii au arătat că, în sezonul trecut, alerta epidemiologică privind virusul gripal a fost declarată la 1 februarie 2024, după ce au fost înregistrate într-o săptămână 133.057 de cazuri de infecţie respiratorie, cu 35,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Ei au citat datele furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, care arată că rata de acoperire vaccinală la nivelul populaţiei generale este de 9,5%, în timp ce la nivelul persoanelor de peste 65 de ani este de 20,70%, iar, în medie, sunt înregistrate peste 590.000 de cazuri de spitalizare pe sezon, dintre care peste 150.000 ajung de urgenţă la medic şi jumătate rămân sub supraveghere medicală.
"O săptămână dedicată prevenţiei gripei poate oferi prilejul pentru acţiuni şi activităţi menite să crească gradul de conştientizare asupra gripei şi a complicaţiilor sale şi poate fi un vector de comunicare în lupta pentru creşterea ratelor de acoperire vaccinală şi scăderea constantă a numărului de cazuri de gripă", au subliniat iniţiatorii.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, la 21 mai 2024 şi de Camera Deputaţilor, la 11 septembrie 2024.
Gripa, deşi de cele mai multe ori, este considerată o afecţiune banală, este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cu morbiditate şi mortalitate semnificative.
Complicaţiile severe afectează persoanele care sunt mai vulnerabile, cum ar fi copiii cu vârsta sub 6 ani, cadrele medicale, femeile însărcinate şi lăuzele, vârstnicii, persoanele care suferă de obezitate, precum şi persoanele cu boli cronice netransmisibile (cunoscute şi ca NCD1) cum ar fi, de exemplu, boala cardiacă cronică, astmul bronşic, bolile pulmonare şi renale cronice, sindromul metabolic şi diabetul zaharat.
