Românii nu vor mai fi opriți la granițe: Intrăm oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie
Publicat acum 6 ore si 5 minute
Au început să modernizeze diferite spaţii pe care nu au reuşit să le termine. De fiecare dată, banii au fost insuficienţi. Acum, întregul institut... aşteaptă. Aşteaptă un semn din partea autorităţilor române. Între timp însă stratul e praf de pe aparatura modernă se îngroaşă de la o zi la alta.
Imediat ce ai trecut de porţile institutului, dai peste clădiri în paragină care nu au fost reabilitate niciodată în ultimii 20 de ani. E
linişte deplină la Cantacuzino. Statuia profesorului veghează intrarea în clădirea principală.
O primă uşă deschisă, ne arată însă că Institutul nu e mort. În secţia unde se vor produce substanţele active pentru vaccinul gripal,
lucrările de modernizare sunt aproape de final.
Cu banii obţinuţi de la Banca Mondială vor finaliza lucrările în următoarea lună. De aparatură nu duc lipsă. Mai au nevoie de aprobările
de la Agenţia Medicamentului iar apoi ar putea începe lucrul. Asta însă nu înseamnă că în toamna aceasta vom avea din nou vaccin produs
la Cantacuzino. Secţia de fiolare, intrată şi ea în renovare, nu va fi gata la timp.
Vaccin BGC nu se mai produce din 2009. Chiar dacă au trecut atâţia ani, chiar dacă vorbim despre un vaccin de care nu se pot lipsi nou-născuţii, statul român nu pare să fie îngrijorat. Anul trecut doze au venit de la UNICEF. Încă nu s-au terminat, dar asta nu înseamnă că putem sta liniştiţi.
Pentru redeschiderea secţiei de BCG, institutul ar avea nevoie de 2 milioane de lei: preţul unui apartament de lux din centrul Bucureştilor. Atât ar costa sănătatea bebeluşilor care se nasc în România. Bani nu sunt, vaccin nu se face aşa că, de aproape trei ani, angajaţii de la BCG sunt mutaţi dintr-o parte într-alta.
În ultima faza de producţie, ANM a sesizat deficienţe aşa că peste 300 de mii de doze nu au putut fi scoase pe piaţă. Acum zac într-un depozit şi urmează să fie distruse. Distruse vor fi şi zeci de cutii de fiole cu polidin. Nici pentru el nu mai există autorizaţie.
Cei care s-au săturat să aştepte au decis să plece. Tinerii din secţia de boli cu transmitere sexuală, pe care specialiştii de la Cantacuzino s-au chinuit să-i înveţe tainele meseriei, au plecat cu burse sau la clinici private, iar cercetătorii rămaşi se vor pensiona în câţiva ani.
Dan Ionescu e şeful secţei. Nu a crezut că va trăi să vadă institutul în situaţia aceasta. În secţia lui s-a pus pentru prima dată diagnosticul de borelioză. Acum nu mai fac analizele acestea, probele ajung la institutele din Cluj sau Iaşi. Tot aici se prelucrează şi probele venite de la pacienţii infectaţi cu virusul HIV.
De sănătatea poporului român se ocupă şi cei nouă angajaţi din laboratorul de biologie moleculară. Aici se identifică tipul virusului, se prelucrează date, se pun diagnostice. E unul dintre puţinele laboratoare de unde tinerii nu au plecat. Nu că ar fi plătiţi mai bine, dar sunt pasionaţi şi vor să înveţe cât mai multe de la specialiştii de aici înainte sa caute salarii mai mari, în alte ţări. Maria Damian, doctorul care a pus bazele laboratorului, e conştientă de faptul că oricând poate găsit pe birou o demisie.
Aşa că şi laboratorul se descurcă destul de greu. Nu duc lipsă de aparatură, şi aici maşinăriile sunt de ultimă generaţie. Doar că, în momentul în care şi ultima linie de producţie a institutului a fost închisă, cercetarea a avut şi ea de suferit.
Singurul loc din Cantacuzino care nu a fost afectat prea mult de deciziiile luate în ultimii ani este laboratorul deschis publicului. Holurile sunt mereu pline aici. Analizele sunt ieftine şi bune.
Institutul Cantacuzino s-a stins treptat în ultimii ani şi riscă să moară sub privirile noastre. Ne-a oferit protecţie iar acum are nevoie de ajutor.
Citeşte şi:
"Salvaţi Institutul Cantacuzino", o campanie marca Antena 3 care îţi arată cum a fost îngropat un institut de cercetare cum rar se mai găseşte în lume
