Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marți că peisajul minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primește o șansă uriașă pentru dezvoltarea și – în același timp - conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai ușor de accesat finanțări pentru protejarea patrimoniului și investiții în activități economice, care să pună în valoare galeriile romane și peisajul minier al localității”, au transmis reprezentanții USR PLUS după anunțarea deciziei.
Conform experților, peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins și divers din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conține „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.
Decizia a fost luată marți, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).
”Efectele concrete depind de ce va face statul român în continuare. Adică este vorba despre investiții, de idei, de proiecte. Eu am convingerea că sunt români care sunt capabili de toate toate aceste trei condiții, astfel încât să demonstrăm că putem aprecia un sit cu valoarea istorică”, a declarat Adrian Cioroianu, fost ambasador UNESCO, la Antena 3.
”Nu toată localitatea Roșia Montană va intra în UNESCO. Este vorba despre o zonă precis delimitată, ea apare în dosarul pe care România l-a trimis la UNESCO, este vorba despre minele romane, care au fost în exploatare vreme de sute de ani, începute de 2.000 de ani, dar se pare că romanii le-au moștenit de la daci. Din acest punct de vedere, aria protejată UNESCO poate foarte bine coexista cu alte zone de dezvoltare economică pe care viitorul ni le va decide. Oricum acea exploatare cu cianuri nu mai era posibilă, potrivit normelor europene”, a mai explicat el.
Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
- Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
- Biserici din Moldova (1993, 2010),
- Mânăstirea Hurezi (1993),
- Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999),
- Centrul Istoric Sighișoara (1999),
- Biserici de lemn din Maramureș (1999).
Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei, scrie Mediafax.
