După o misiune de 3 ani în Congo, ca membru al unei organizaţii străine din domeniul cooperării în dezvoltare, îl găsim pe Ştefan într-o vacanţă prelungită în România. Mai precis la Cluj, acolo unde-I sunt părinţii şi prietenii şi unde se ocupă de cabana de pe malul lacului… Plănuind, desigur, următoarea călătorie.
Citeşte povestea uimitoare a românului, pe www.incomemagazine.ro
După şcoală, stătea ore în şir cu atlasul şi almanahul ţărilor lumii în faţă, căutând pasuri înalte peste munţi, drumuri ce şerpuiesc prin marile păduri tropicale, de-a lungul râurilor şi în jurul lacurilor întinse. Auzise la "Teleenciclopedia" de toate acele trasee, ţări şi zone cu nume exotice. Ce amintiri are acum Ştefan de când a trecut Porţile de Fier pe bicicletă sau când, în plin conflict, pedala, în ’97, la vocea muezinului, prin Macedonia şi Kosovo!
Şi acum simte aţintite asupra lui privirile suspicioase ale gazdelor în Republica Srpska din Bosnia Herzegovina. La fel cum simte încă şi briza Mării Marmara din vremea în care pedala, pe podul peste Bosfor sau când trecea Capul Nord, pe lapoviţă, la 5 grade Celsius. I se face pielea de găină când vobeşte sau doar se gândeşte la satele jamaicane.
Cu fiecare călătorie, ne spune acest tânăr, „mi-am schimbat atitudinea şi am conştientizat situaţa mea privilegiată de libertate”.
