Românii au tăiat porcul de Ignat, respectând tradiţia nu şi normele europene

Agitaţie mare, luni, prin gospodării. E Ignatul, deci se taie porcul. Tradiţiiile au fost respectate întocmai. Mai greu a fost cu normele europene. La doi ani de la apariţia regulilor care stabilesc exact cum se taie porcul european, aproape nimeni nu le respectă. Iar oamenii au şi explicaţii.

În mod cert, tradiţia este mai importantă decât norma europeană. Gospodarii cu care am vorbit luni au dat o explicaţie pentru faptul că nu sunt de acord cu asomarea. Altfel spus nu anesteziază porcul înainte de tăiere pentru că practic carnea lui nu este la fel de gustoasă ca atunci când animalul se zbate.


Cu tradiţia stăm bine. În Banat, gospodarii nu au uitat să tămâieze porcul tocmai înjunghiat. Şi să-i ceară iertare dacă vreodată, în timpul anului, i-au spus vorbe grele.

Bărbaţii au pârlit porcul, l-au spălat temeinic, l-au curăţat şi l-au tranşat. Odată tranşată carnea, femeile s-au apucat de treabă. O dau prin maşină, îi pun usturoiul, condimentele, o amestecă şi gata cârnaţii.

Cât despre rezultatele analizelor, nimeni nu le aşteaptă. Tradiţia contează mai mult decît regula europeană iar oamenii au propriul sistem de testare.

Ignatul are loc în fiecare an cu patru zile înainte de Crăciun. Este una dintre cele mai vechi tradiţii ale românilor dar are şi o explicaţie religioasă: pe 20 decembrie este sărbătorit Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul. Pe lângă asta, ritualul tăierii porcului are legătură cu obiceiul precreştin de sacrificare rituală care se face la sfârşitul unui an pentru bunăstarea celui care urmează.