România riscă un proces la Curtea de Justiţie a UE pentru o licitaţie acordată preferenţial de Liviu Negoiţă. Ce soluţie a găsit actualul primar

Guvernul a fost anunţat că oficialii Comisiei Europene (CE) intenţionează să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru contractul atribuit de Primăria sectorului 3 unei asocieri de firme în pofida contestaţiei depuse de ceilalţi ofertanţi, Primăria urmând însă să rezilieze contractul pentru a evita procesul, informează Mediafax.

Încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice a fost indicată de Comisia Europeană la sfârşitul lunii ianuarie, în cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din sectorul 3, în valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit în 2009 de primăria condusă atunci de Liviu Negoiţă către Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au câştigat numeroase contracte cu administraţia locală.

Firma AB Construct este condusă de Bogdan Gruia, indicat în presă ca fiind un apropiat al primarului Negoiţă, iar Tehnologica Radion este patronată de Theodor Berna, partener de afaceri într-o altă firmă cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlată de Florentina Bonciog, despre care presa a scris că este fiica directoarei Administraţiei Străzilor din sectorul 6.

Un document oficial obţinut de Mediafax relevă că autorităţile române au fost informate la 9 iulie despre această intenţie a Comisiei Europene (CE) de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru încălcarea de către România a prevederilor Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii.

Primăria sectorului 3, condusă acum de Robert Negoiţă, şi-a asumat însă angajamentul de a adopta măsuri de conformare în vederea evitării sesizării CJUE, prin rezilierea acordului-cadru la sfârşitul lunii august şi lansarea unei noi proceduri pentru executarea restului de lucrări, "cu continuarea acordului cadru actual pentru o perioadă tranzitorie rezonabilă", astfel încât să fie evitată sesizarea CJUE, se arată însă în document.

"Primăria apreciază că este posibilă rezilierea acordului cadru începând cu 31 august 2012, până la această dată putând fi finalizate lucrările ce se execută în baza contracelor subsecvente aflate în derulare", se precizează în documentul citat.

În consecinţă, Ministerul Afacerilor Europene va transmite Comisiei Europene o scrisoare oficială prin care va asigura că vor fi luate măsuri de conformare, iar Primăria sectorului 3 va rezilia acordul-cadru începând cu sfârşitul lunii august.

Procedura de licitaţie aflată în atenţia CE a fost la momentul derulării, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), de societăţile de construcţii Mari Vila şi Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitaţie, în sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% şi diminuării cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestaţia a vizat inclusiv oferta depusă în asociere de Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarată câştigătoare şi reevaluarea ofertelor.

Modificările privind criteriile de participare la licitaţie au fost însă publicate de Primăria sector 3 numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor condiţii, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit în final aceleiaşi asocieri de firme Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI.

Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de patru ani, astfel că se află în executare şi în prezent.

În luna aprilie, agenţia Mediafax a relatat că autorităţile române insistă la Bruxelles ca România să nu fie sancţionată pentru nereguli constatate de Comisia Europeană la o licitaţie a Primăriei sectorului 3 din 2009, câştigată de aceeaşi asociere de firme chiar şi după contestarea la CNSC şi fără ca detaliile achiziţiei să fie publicate în Jurnalul UE.

La acel moment, Primăria sectorului 3 arăta că licitaţia analizată de Comisia Europeană a fost derulată cu respectarea tuturor termenelor şi procedurilor impuse de legislaţia naţională şi cea comunitară şi că unul dintre ofertanţi, căruia i s-au respins contestaţiile, a sesizat incorect Executivul comunitar.

Documentul releva totodată că oficialii UE consideră că firmele câştigătoare şi-au asumat un termen "fantezist" de doar două zile pentru finalizarea documentaţiei tehnico-economice, criteriu de atribuire a contractului cu o pondere de 15%, ceea ce relevă că oferta nu a fost de fapt evaluată obiectiv, precum şi că acestea au ofertat preţuri care indică o "anomalie", deoarece nu acopereau nici măcar materialele necesare pentru realizarea lucrărilor.

Astfel, în ceea ce priveşte acordarea unui termen de trei zile pentru depunarea ofertelor, ministerul apreciază că acesta nu este un termen rezonabil, având în vedere complexitatea şi valoarea mare a lucrărilor. Prin acordarea unui termen de trei zile, firmele care nu îndeplineau iniţial condiţiile privind pragul de solvabilitate şi cifra medie de afaceri, dar le îndeplineau ulterior, nu au beneficiat de un termen rezonabil pentru a putea pregăti o ofertă.

În ceea ce priveşte lipsa publicării la nivel european a modificărilor privind criteriile de participare, aceasta poate constitui o încălcare a obligaţiei de a nu publica la nivel naţional nimic diferit faţă de informaţiile publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Dacă aceste măsuri nu sunt luate însă în timp util sau vor fi considerate insuficiente, Comisia Europeană va solicita în justiţie obligarea României la plata unei sume forfetare şi/sau a unor penalităţi. În materialul care prezintă poziţia părţii române în cazul acestei licitaţii a primăriei, Ministerul Afacerilor Europene vorbeşte chiar despre o "conduită ilicită" în urma căreia statul român poate fi obligat să achite despăgubiri celorlalte firme.

"Existenţa unei hotărâri de condamnare ar spori riscul angajării răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea dreptului UE. În măsura în care unii particulari pot demonstra că prin această conduită ilicită le-a fost cauzat un prejudiciu şi că acest prejudiciu este determinat sau determinabil, atunci ar putea fi angajată răspunderea statului pentru repararea prejudiciilor astfel cauzate", se arată în document.

Aceeaşi sursă indică însă şi o variantă alternativă aflată la dispoziţia autorităţilor române, sugerată chiar de experţii Comisiei Europene pentru ipoteza în care argumentele primăriei vor fi considerate nesatisfăcătoare, şi anume anularea contractului în vigoare şi lansarea unei noi licitaţii pentru executarea restului de lucrări, aceasta fiind singura soluţie care ar determina Comisia să claseze cauza.