România primeşte din partea Uniunii Europene 2,6 milioane de euro pentru restaurarea Mănăstirii Putna

Autorităţile judeţene din Suceava au obţinut o finanţare europeană de 2,6 milioane de euro pentru lucrări de restaurare şi modernizare a Mănăstirii Putna, în timp ce o finanţare de un milion de euro va fi alocată Bisericii "Sfântul Simion" din Suceava, ctitorită între 1600 şi 1606, informează MEDIAFAX.
   
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat cã în scopul asigurãrii unui grad cât mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene aferente POR 2007-2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord Est a realocat o sumă de 6,3 milioane de euro de pe măsura de intervenţie "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice" pe măsura "Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe" în vederea finanţării unor proiecte aflate pe lista de rezervă.
   
El a precizat că astfel vor fi finanţate patru proiecte - două în judeţul Bacău şi două în judeţul Suceava.
   
Potrivit lui Nechifor, se vor finanţa cu 2,619 milioane de euro lucrări de restaurare, modernizare şi conservare a Mănăstirii Putna şi "lucrări la infrastructura conexă".
   
Mănăstirea Putna este prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare şi locul unde se află mormântul domnitorului. Construcţia mănăstirii a fost finalizată în 1481, aceasta fiind prevăzută şi cu incintă fortificată.
   
Actuala biserică datează de la începutul secolului  al XVII-lea (1600-1606), fiind ctitorită de armeanul Sima (Simion) în timpul domnitorului Ieremia Movilă, iar Turnul clopotniţă a fost construit în anul 1606 din cărămidă, culoarea cărămizii străbătând tencuiala şi dându-i o culoare roşiatică, de unde vine denumirea de Turnul Roşu.
   
Din cauza degradării grave a structurii de rezistenţă, biserica nu a mai fost folosită timp de aproximativ 50 de ani, între 1945 şi 1995, iar pentru a se evita prăbuşirea, în anul 1995, printr-un protocol, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, menţinând dreptul de proprietate, a încredinţat acest locaş de cult şi turnul clopotniţă spre consolidare, restaurare şi folosinţă Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În baza protocolului asumat, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor gestionează în continuare lucrările de consolidare-restaurare la turnul clopotniţă şi de amenajare a incintei