România, o poveste de succes în lupta împotriva consumului ilicit

Traficul ilicit de țigări reprezintă o amenințare majoră pentru economiile europene și sănătatea publică, arată raportul KPMG pentru 2023. Aproximativ 52,2 miliarde de țigarete ilicite au fost consumate în Europa anul trecut, ceea ce a generat pierderi de peste 16 miliarde de euro pentru guvernele naționale – bani care ar fi putut fi investiți în servicii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația.

Țări precum Italia, Polonia, Portugalia și România, care au implementat politici fiscale stabile și predictibile, au reușit să controleze mai bine comerțul ilicit de țigări. În contrast, în țări precum Franța și Marea Britanie, unde taxele au fost excesiv majorate, comerțul ilicit a crescut, și el, semnificativ.

"România a demonstrat că o politică fiscală stabilă, combinată cu alternative fără fum, poate contribui semnificativ la reducerea consumului ilicit de țigări”, spune Christos Harpantidis - Senior Vice President, External Affairs, Philip Morris International, într-un interviu pentru Antena 3 CNN.

Comerțul ilicit de țigări nu numai că subminează veniturile fiscale, dar și alimentează organizațiile criminale implicate în alte activități ilegale, cum ar fi traficul de droguri și arme. În plus, țigaretele ilicite nu sunt supuse niciunui control de calitate, prezentând riscuri serioase pentru sănătatea publică. Raportul KPMG subliniază necesitatea unei abordări coordonate, bazate pe date științifice și exemple de succes, pentru a contracara acest fenomen.

Care este cea mai frapantă concluzie a raportului KPMG din acest an?

Aș spune că faptul că în Eurona comerțul ilicit continuă să crească. Pentru al cincilea an consecutiv a ajuns la numărul uluitor de 52,2 miliarde de țigarete ilicite care sunt utilizate de cetățenii europeni. Acest lucru înseamnă că guvernele din întreaga Europă pierd venituri de peste 16 miliarde de euro. Acestea sunt cifre cu adevărat impresionante și cred că ar trebui să alarmeze atât pe toți cei implicați în industria tutunului, dar mai ales autoritățile de reglementare, factorii de decizie politică, pentru a înțelege problema, pentru a concepe politicile potrivite și pentru a le pune în aplicare în vederea abordării problemei.

Care sunt principalii factori care duc la acest comerț ilicit în Europa?

Există diferiți factori. Principalul factor este legat, în principal, de creșterea excesivă a impozitelor. Am văzut, și acest lucru este dovedit și de raportul din acest an, că în țările unde există predictibilitate în privința modului de gestionare a impozitelor, comerțul ilicit este mult mai bine controlat. Acestea sunt țări unde există o stagnare sau chiar scăderi. Vedem creștere în țările în care au fost majorate excesiv impozitele, fapt care împinge cetățenii, în special în mediul economic actual, să caute soluții mai ieftine, chiar dacă aceste soluții sunt reprezentate de produse ilicite. În prima categorie, unde există stabilitate, se află Italia, Polonia, Portugalia, România, iar țările în care comerțul ilicit este în creștere sunt Franța, Marea Britanie. Acolo vorbim de creșteri foarte mari, în cifre absolute, și mai important, foarte impesionante în mod negativ.

Ați vorbit despre România, este la un nivel foarte scăzut, 5,8%. Care este perspectiva dvs. în această privință? Ce am făcut să diminuăm acest comerț ilicit?

În România este în scădere, este controlat, acest nivel pe anul trecut. Nu a fost întotdeauna așa. Am locuit și am lucrat în România câțiva ani și vin în călătorii de afaceri foarte des. Cred că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este această consecvență în modul în care taxele pe țigări sunt gestionate, cu creșteri graduale, previzibile ale acestora, există un mod foarte previzibil de a crește prețurile, astfel încât consumatorul nu este șocat de creșterea prețurilor. În același timp, un lucru foarte bun care s-a întâmplat în România, aici s-a oferit soluția alternativelor fără fum, pe care consumatorii le aleg foarte conștient, înțelegând despre ce este vorba în cazul acestor produse, față de țigările clasice. Iar aceste produse alternative sunt mult mai greu de copiat și imitat. Deci este foarte dificil, reprezintă un nivel foarte mic al comerțului ilicit. Per total, acești factori au contribuit la acest rezultat pozitiv pentru România.

Am vorbit despre impactul economic al comerțului ilicit cu țigări, dar cum rămâne cu impactul asupra sănătății publice? 

Comerțul ilicit cu țigări are multiple efecte negative. Din păcate, gradul de conștientizare în această privință nu este foarte ridicat. Raportul KPMG contribuie cu adevărat la scoaterea la lumină a acestor factori. Am discutat despre veniturile pierdute, care sunt masive și foarte importante pentru bugetele țărilor, pentru cheltuieli în beneficiul cetățenilor, deci un mare minus în această privință. De asemenea, aceste venituri pierdute finanțează organizațiile criminale. S-a dovedit că cei care gestionează comerțul ilicit cu țigări sunt organizații care au legături cu alte activități ilegale precum drogurile și armele. Iar al treilea element este că aceste produse nu sunt controlate. Nu există niciun control al calității, nu sunt reglementate, iar acest lucru reprezintă o amenințare și mai mare la adresa sănătății publice. Așadar, aceste produse ilicite reprezintă o amenințare la adresa siguranței publice și a securității publice.

Cât de eficiente credeți că sunt reglementările actuale ale UE și eforturile de reducere a comerțului ilicit. Care sunt, în opinia dumneavoastră, soluțiile pentru combaterea comerțului ilicit cu țigări în Europa?

În Uniunea Europeană trebuie să învățăm din exemplele țărilor care gestionează bine problema și ale țărilor care nu o gestionează bine. Să folosim mai mult bun simț în elaborarea politicilor, să folosim datele și rezultatele științifice și să fie luate decizii conștiente în beneficiul cetățenilor europeni. Există directive la nivel european care sunt în curs de elaborare cu privire la stabilirea  accizelor pentru aceste produse și cu privire la specificațiile produselor pentru care experiența din progresul luptei cu comerțul ilicit ar trebui să fie luate în considerare, și sper că așa va fi.

Ați vorbit mai devreme despre faptul că produsele fără fum nu pot fi contrafăcute sau sunt mai greu de imitat. Este aceasta o soluție pentru combaterea comerțului ilicit cu țigări? Și ce ar trebui să facă guvernele pentru a o încuraja?

Nu este o soluție în sine, este o parte a acesteia. Am vorbit despre știință înainte, și se întâmplă în câteva locuri din Europa și m-aș aștepta ca acest lucru să se întâmple la nivel european în următorii ani, ca pe baza dovezilor științifice care există și a cercetărilor care au loc chiar acum, țările să ia decizii de impozitare proporționale cu riscurile. Adică practic să fie mai multe categorii de impozite în funcție de riscul pe care produsele îl prezintă. Întodeauna folosind dovezile științifice și datele din studiile independente. Trebuie să existe această discuție și avem nevoie de transparență, să ne așezăm la aceeași masă și să avem această discuție în care să furnizăm factorilor de decizie datele corecte astfel încât să ia cele mai bune decizii în beneficiul statelor și al cetățenilor Europei.

Credeți că acum se folosesc datele sau sunt doar decizii emoționale în ceea ce privește impozitarea produselor fără fum?

Am văzut de toate. Am văzut politici bazate pe știință, pe date. Am văzut politici bazate pe ideologie, pe emoții. Cred că, pe măsură ce datele devin din ce în ce mai clare, vom vedea din ce în ce mai multe țări care vor diferenția aceste produse și vor lua știința în serios.