Cei mai mari experți internaționali în managementul deșeurilor s-au reunit la București, o capitală înconjurată până nu demult de gropi de gunoi neconforme sau ilegale. Deși în ultimii ani România a făcut pași importanți în colectarea și reciclarea deșeurilor, mai este cale lungă până la atingerea tuturor țintelor europene — și foarte puțin până la a primi sancțiuni de ordinul milioanelor de euro.
Colectarea selectivă, gestionarea deșeurilor și reciclarea lor sunt probleme care pot fi rezolvate dacă toți cei implicați își fac datoria. De la guvernanți, până la companii de salubritate, autorități locale și cetățeni, la Forumul Național al Salubrizării toți au stat la aceeași masă, împreună cu experți internaționali, pentru a găsi soluții — așa cum au făcut și alte state.
„Cel puțin pentru coeziunea ideilor, pentru cunoaștere reciprocă, este extraordinar de important, pentru că, de pildă, legăturile noastre cu unele autorități până astăzi erau inexistente. Dacă o parte din Europa reușește și o parte din lume reușește, va reuși și România. Foarte multe țări europene, inclusiv Polonia, au adoptat sistemul cu două fracții: fracție uscată – fracție umedă, urmând ca restul tratărilor — mecanobiologică, anaerobă, aerobă sau termotehnică — să refacă instalațiile”, susține Ilie Ionel Ciuclea, președintele Asociației Managementul Deșeurilor.
Până în 2030, România trebuie să atingă performanța de a recicla 60% din deșeurile municipale.
„Dacă facem pași foarte importanți și implementăm colectarea corectă, în special colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, avem șanse să atingem acel obiectiv”, spune Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului.
În România există localități care reușesc să gestioneze ca la carte problema deșeurilor.
„Sunt comune și orașe care își ating țintele stabilite prin legislația națională. Adică avem în România — pe bune, nu doar pe hârtie — orașe și sate care ating 50%, 60% sau chiar 70%. Acolo, trebuie să vă spun, primarul știe ce are de făcut și face”, explică Zsolt Pasztai.
400.000.000 de tone de plastic anual
Mai exact, autoritățile respectă legea și îi sancționează pe cei care nu o fac. Totodată, în unele zone se fac deja investiții în sisteme de cogenerare a energiei din deșeuri. Astfel, o problemă de ecologie se transformă într-o soluție sustenabilă.
„Deșeul este și o sursă de energie, fie că vorbim de energie electrică, fie că vorbim despre energie termică, care poate și trebuie folosită”, a completat Mihaela Frăsineanu.
O altă problemă majoră o reprezintă deșeurile din plastic, unul dintre cele mai poluante materiale. Tocmai de aceea, experții internaționali caută soluții care să fie aplicate la nivel global.
„Dacă vom avea succes, acesta va avea un impact profund asupra modului în care folosim, producem și eliminăm plasticul — un material care, în momentul de față, este produs într-un ritm de 400.000.000 tone anual. Aceste forumuri internaționale sunt esențiale pentru a ne asigura că gestionarea deșeurilor nu doar că este eficientă, dar și aliniată cu obiectivele globale”, a mai spus Marc Tijhuis, director general ISWA.
Deși în ultimul an a crescut considerabil colectarea și reciclarea PET-urilor, România încă se confruntă cu poluarea cu plastic — și nu numai.
