România anilor 2050 ar putea fi o ţară cu numai 15 milioane de locuitori. O ţară în care doi angajaţi vor întreţine trei pensionari şi tineri. Cum? Plătind statului taxe şi impozite cu mult mai mari decât acum.
Ne mirăm de taxele de acum!
?Vine apocalipsa taxelor?, era declaraţia ministrului Finanţelor, săptămâna trecută, după aprobarea creşterii taxei pe valoare adăugată. Ce ar putea să fie în 2050, când sarcina economică a angajaţilor va fi cu mult mai mare decât acum?
Sunt 5,5 milioane de pensionari acum, susţinuţi de 5,6 milioane de contribuabili. Dar angajaţii îi mai susţin şi pe copiii şi adolescenţii care nu lucrează. În 2050, ar putea fi 6,5 milioane de pensionari, estimează Banca Mondială, susţinuţi de 6,6 milioane de angajaţi. Adică doi români ar susţine trei pensionari şi copii.
Cei doi români sunt dintre puţinii născuţi după revoluţie. Vor fi nevoiţi să plătească taxe şi impozite mai mari ca să susţină bugetul de pensii. Şi nu numai. Şi o datorie publică imensă.
Greaua moştenire a datoriei publice pe care ar lăsa-o România generaţiilor viitoare ar putea fi evitată, spun analiştii economici. Chiar repede, în doi trei ani, dacă ar creşte numărul celor care contribuie la buget cu taxe şi impozite.
Însă raportul dintre activi şi inactivi nu mai poate fi schimbat în bine nici dacă ar creşte numărul naşterilor acum. Ci abia peste 60 de ani.
Politicienii viitorului vor avea mai multe probleme. Pe lângă o posibilă datorie publică foarte mare, puţini angajaţi, o populaţie în scădere şi îmbătrânită, naşteri puţine, mortalitate în creştere. Numai 15% dintre românii de 25-34 de ani vor avea studii superioare. Adică jumătate din câţi ar avea întreaga Europă. Cam aşa va arăta România anilor 2050.
Foto: Observator
Observator