România se află în centrul atenției după ce Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și reziliență al statului, în cadrul căruia țara va primi 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF) al Uniunii Europene, notează evz.ro într-un articol de sinteză.
Cu toate acestea, oficialii Comisiei Europene, aflați în prezent în România pentru anunțul oficial, au subliniat aparent că țara are nevoie de "un guvern funcțional".
Coordonatorul PNRR, Cristian Ghinea, a explicat, într-o postare pe Facebook, că țara trebuie să atingă 507 etape și obiective legate de reformele promise. Din șase în șase luni, întregul program poate fi blocat de Comisia Europeană dacă autoritățile române nu îndeplinesc etapele.
În pofida veștilor bune de la Comisia Europeană care se prefigurează la orizont, Fitch Ratings (n.r. una dintre cele mai importante agenții de rating din lume) a prezentat o perspectivă sumbră pentru țară la începutul acestei luni, explicând că prăbușirea guvernului de coaliție al României ar putea perturba eforturile de consolidare fiscală, care sunt esențiale pentru rezolvarea perspectivei negative a ratingului ‘BBB-‘ al României.
Fitch Ratings a mai precizat că o creștere economică dinamică și finanțarea UE fără precedent oferă în continuare o potențială cale de reducere a deficitului, dar "perspectivele de abordare a rigidităților fiscale de lungă durată s-ar putea deteriora, turbulențele politice punând în pericol beneficiile acordului cu Comisia Europeană", scrie presa internațională.
Abuzul drepturilor omului, un subiect dat uitării de Klaus Iohannis, după cazul Puiu Popoviciu
România s-a aflat pe prima pagină a ziarelor străine încă din momentul în care președintele Klaus Iohannis a participat la Adunarea Generală a ONU, unde s-a discutat pe tema drepturilor omului.
În discursul său, șeful statului a spus: "România rămâne puternic angajată în promovarea și protejarea drepturilor omului în întreaga lume. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursului instigator la ură, inclusiv a antisemitismului. […] România va continua să acționeze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin respectarea unui mandat în Consiliul pentru Drepturile Omului pentru mandatul 2023-2025".
Presa internațională scrie că "totuși, ceea ce nu a abordat președintele Iohannis a fost abuzul drepturilor omului în România, evidențiat recent de un tribunal londonez".
Decizia Înaltei Curți, potrivit căreia omul de afaceri român Gabriel Popoviciu (Puiu Popoviciu) nu trebuie extrădat în România, s-a bazat pe preocupări legate de sistemul juridic al acestei țări.
Cazul lui Popoviciu a scos la iveală faptul că sistemul juridic din România nu îndeplinește standardele așteptate de la o țară membră a Uniunii Europene.
Hotărârea judecătorilor englezi a evidențiat că Popoviciu a suferit o "negare completă a drepturilor la un proces echitabil". Este pentru prima dată când instanţa supremă de justiţie din Marea Britanie a concluzionat că extrădarea către un stat membru al UE reprezintă un risc real de "negare flagrantă" a drepturilor prevăzute de Convenție ale unei persoane solicitate.
Procesul lui Popoviciu a fost condus la București de judecătorul Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan. În urma unor plângeri împotriva judecătorului, Tudoran a fost cercetat pentru presupus abuz în serviciu.
În iunie 2019, acesta a cerut să se pensioneze începând cu luna octombrie. După ce presa a relatat despre averea sa, judecătorul a spus că vrea să se pensioneze mai devreme, în luna august, renunțând la o parte din drepturile de pensie. I s-a permis să se pensioneze în septembrie 2019, însă Tudoran nu a putut fi intervievat de procurori în octombrie, deoarece fostul judecător era internat într-un spital de psihiatrie.
Justiția din România, îngenuncheată de caracterul "corupt și criminal"
La instanţa din Londra, Popoviciu a susținut că Tudoran, timp de mulți ani, "s-a comportat într-o manieră total nejudiciară și s-a făcut vinovat de acte de corupție" – în special atunci când a avut de-a face cu doi bărbați pe nume Pîrvu și Becali.
"O trăsătură esențială a relației pretinse între judecătorul Tudoran și Becali este solicitarea de mită", a declarat Timothy Holroyde, judecător la Curtea de Apel a Marii Britanii şi fost judecător la Înalta Curte de Justiţie.
"Este important de remarcat că vorbim despre o trăsătură particulară și neobișnuită a acestui caz – faptul că dovezile nu arată doar o relație de prietenie între judecător și martor. Ele oferă motive substanțiale pentru a crede că relația a fost, de asemenea, una care a implicat un comportament necorespunzător, corupt și criminal din partea unui judecător în funcție. Dovezile arată un risc real ca recurentul să fi suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară, astfel încât nu se poate pune problema consecințelor asupra corectitudinii procesului. Dacă ar fi existat o astfel de relație, este clar că judecătorul Tudoran nu ar fi trebuit să prezideze un proces în care Becali era reclamantul și un martor important al acuzării; dar el nu s-a recuzat și nu a existat nicio dezvăluire către părți nici măcar a faptului că cei doi bărbați se cunoșteau", a mai declarat judecătorul Timothy Holroyde.
"Adevărata lecție a acestui caz este una mai mult decât îmbucurătoare: nu trebuie să mergi prea departe pentru a găsi un comportament judiciar care ar fi de neconceput în Regatul Unit. Ar trebui să fie de neconceput și în Uniunea Europeană", a precizat şi Joshua Rozenberg, comentator juridic de renume.
