Traseul Podgoriei Aradului începe din comuna Păuliș, trece apoi prin localitățile Ghioroc, Covăsânț, pentru a ajunge la Șiria, comuna natală a lui Ioan Slavici, proiectul de realizare a acestui drum fiind finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Regional 2007 — 2013, Axa Prioritară, informează AGERPRES.
Potrivit lui Geza Balla, unul dintre cei mai importanți viti-vinicultori din zonă și membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, aproape în totalitate viile județului Arad sunt concentrate în această zonă a colinelor care formează ultimele ramificații ale Munților Zărandului. Din punct de vedere geografic, ea se întinde pe o lungime de circa 60 km și o lățime cuprinsă între 1și 4 km, de la intrarea în Radna (Lipova), până în zona localităților Șilindia și Mocrea, situate în partea mai nordică a județului.
Pe lângă aceasta, în județul Arad a mai existat o podgorie în zona comunei Șagu, la circa 10 km sud de municipiul reședință de județ, unde s-au cultivat însă mai mult struguri de masă. Din păcate, după 1990, această podgorie nu a mai fost lucrată, abia în anii din urmă existând aici tentative de replantare a unor suprafețe.
Podgoria Aradului este una dintre cele mai vechi din România, fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea. Dar, potrivit unor legende, viticultura a fost practicată pe aceste meleaguri încă de pe vremea lui Burebista. O sursă documentară mai apropiată de prezent spune că undeva în jurul anului 1.000 d.Hr., Regina Ghizela, soția Regelui Ștefan al Ungariei, ar fi donat abatelui din Bakony, cu știrea soțului său, o suprafață de 17 sape de vie (o sapă fiind echivalentul suprafeței pe care o putea săpa un om într-o zi. n.red.).
Podgoria arădeană are o suprafață de 3.500 ha de teren viticol, din care sunt plantate în prezent cu viță de vie, circa 2000 de ha. Dar trebuie spus că podgoria se află pe drumul cel bun în ceea ce privește implementarea Programului de reconversie a viti-viniculturii de la noi din țară, de la demararea acestui program susținut cu fonduri de la Uniunea Europeană și până în prezent, plantându-se aici peste 1.800 ha cu viță de vie tânără.
De altfel, posesorii de plantații de viță de vie din județul Arad au fost între primii care au accesat fonduri pe acest program ce are ca obiect replantări de viță de vie, schimbarea soiurilor cu altele ''nobile'', schimbarea soiurilor cu altele mai productive, schimbarea sistemului de susținere al viței de vie.
Climatul moderat, temperat-continental, cu ierni blânde și de scurtă durată, primăveri timpurii, veri calde și toamne lungi, determină aici în Podgoria Aradului, condiții ideale pentru cultura viței de vie. Iar alăturată climatului, compoziția solului, bogat în oxizi metalici, format pe roci eruptive, sunt daruri ale naturii care au contribuit la producerea faimoaselor vinuri roșii de Miniș, cunoscute încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Practic, se poate spune că podgoria este formată din două părți. Astfel, de la intrarea în Radna și până la nivelul comunei Covăsânț, condițiile de climă și sol sunt favorabile în principal, pentru soiurile roșii, fără a se exclude însă soiurile albe, iar de la Covăsânț încolo, spre Șiria, Măderat, Pâncota, Mocrea, Șilindia, condițiile de climă și sol sunt favorabile mai mult pentru soiurile albe, cultivându-se bineânțeles și soiuri roșii.
În mod tradițional, podgoria se caracterizează în ceea ce privește soiurile roșii cultivate în mod tradițional, prin Cadarcă de Miniș, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, iar la soiurile albe prin Mustoasa de Măderat, Sauvignon, Riesling italian.
Din păcate, iar acest lucru este mă deranjează, ca profesionist, proprietarii de suprafețe viticole care plantează viță de vie, în marea lor majoritate, merg pe soiuri ''internaționale'', cum ar fi Fetească Albă, Chardonnay, Merlot sau Pinot Noir, renunțând din ce în ce mai mult la ''soiurile tradiționale în zonă'', spune Geza Balla.
