România va intra în Schengen terestru în martie, anul viitor. Anunțul făcut de Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat joi că o decizie privind intrarea României în Schengen terestru ar putea fi luată înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din ţara noastră, Astfel, începând cu luna martie a anului viitor, românii ar putea călători fără controale la frontiere.

Reuniunea pentru Schengen ar putea avea loc înainte de ultimul tur de alegeri prezidenţiale, după cum a precizat premierul înainte şedinţei de Guvern. El a spus că în martie anul viitor controlul la frontierele terestre va fi ridicat, iar de sărbătorile pascale românii vor călători fără controale la frontierele terestre ale UE.

„Cred că va fi COREPER şi pe urmă, pe 13 decembrie, în Consiliul JAI se ia decizia pe baza votului COREPER. Va fi în martie, exact ca la aerian... Ei o să îşi ia, pentru că sunt nişte softuri de implementat, o să îşi ia acest timp de trei luni. De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen”, a susţinut Marcel Ciolacu. 

România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime pe 31 martie

România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene (Air Schengen) și maritime pe 31 martie.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu s-au mai efectuat controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Spaţiul Schengen.

Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen aerian şi maritim s-a făcut în baza Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România.

Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, în ianuarie 2024, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care portul Constanţa devine „mult mai atractiv”.

„(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Vizele Schengen

Un alt efect al aderării la Schengen-ul maritim şi aerian este acela că, începând cu data de 31 martie 2024, autorităţile române pot elibera vize Schengen. Acestea vor permite titularilor să călătorească în Spaţiul Schengen, pentru şederi care nu depăşesc o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Vizele de scurtă şedere eliberate de către autorităţile române înainte de data de 31 martie 2024, vor continua să fie valabile până la data expirării, dar numai pentru teritoriul României şi în condiţiile stabilite de prevederile Deciziei nr. 565/2014/UE.

Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, informează site-ul Poliţiei de frontieră.

Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, Codul frontierelor Schengen este supus unui proces de modificare şi actualizare la nivelul UE.

În prezent, 27 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, în timp ce România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.