Ministrul bulgar de Interne, Kalin Stoianov, le-a transmis omologilor săi din Austria și din România că insistă pentru o aderare completă a țării sale la spațiul de liberă circulație.
Negocierile cu Viena pentru admiterea celor două state continuă, iar președintele Klaus Iohannis merge la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului European, care are loc joi și vineri.
"Extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu depinde doar de Austria. Mai există un hop în Olanda, unde, la mijlocul acestei săptămâni, va fi un vot în Parlament privind poziția acestei țări față de Bulgaria. Olanda s-a opus, în decembrie anul trecut, prin veto, admiterii Bulgariei și rămâne de văzut dacă renunță la acel veto.
Citește și: George Simion: "Austria nu şi-a schimbat nicio poziţie faţă România în Schengen. Migranții sunt o forță de colonizare a Europei!"
În cazul în care Parlamentul olandez rămâne ostil Bulgariei, România este dispusă să joace singură șansa, adică să încerce o decuplare de țara vecină și să rămână singură în acest parcurs pentru Schengen.
În momentul de față, se poartă discuții intense, atât la nivelul președintelui României, cât și la nivel de guvern, în încercarea de a obține o ședință extraordinară, până la sfârșitul anului, a Consiliului JAI - Justiție și Afaceri Interne, în care să se discute și să se decidă chiar și o intrare parțială, în Air Schengen, cu aeroporturile, începând din martie anul viitor.
Autoritățile de la București mai vor ca România să obțină un calendar și pentru aderarea cu granițele rutiere și cele fluviale până la sfârșitul anului, cel mai probabil în toamna lui 2024, sub președinția ungară a Uniunii Europene.
Finalul reuniunii Consiliului European, la care participă președintele României, va clarifica dacă sunt mai multe șanse pentru intrarea țării noastre în spațiul Schengen", a relatat corespondentul Antena 3 CNN, Vasile Marcu.
Bulgaria refuză ce România pare dispusă să accepte, dar are momentan o opoziție dublă la intrarea în Schengen
În timp ce România pare să se mulțumească cu primirea inițială în Air Schengen și cu stabilirea unui calendar de aderare completă în decursul lui 2024, ministrul bulgar de Interne, Kalin Stoianov, a respins, la Forumul Salzburg, varianta intrării parțiale a țării sale în Schengen, doar cu aeroporturile, și a insistat, în schimb, pentru o admitere integrală.
Stoianov a argumentat că extinderea Schengen cu Bulgaria și România va contribui la întărirea zonei fără frontiere a Uniunii Europene și va ameliora modul de funcționare a acesteia.
El a adăugat că Bulgaria contribuie deja la securitatea în spațiul Schengen "prin implementarea mai multor măsuri și a tuturor instrumentelor disponibile pentru un control ferm la frontiere și pentru cooperarea polițienească", a relatat agenția bulgară BTA.
De asemenea, Guvernul de la Sofia a susținut inițiativele legislative recente ale Comisiei Europene vizând întărirea rolului Europol și armonizarea sancțiunilor menite să combată traficul cu ființe umane, a mai comunicat Ministerul de Interne din Bulgaria.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022.
România a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria.
Față de Bulgaria și-au exprimat opoziția atât Austria cât și Olanda.
Emoție la București, după anunțul că Viena vrea să trimită migranți în România
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene "condiții clare" pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în așa-numitul "Air Schengen".
Concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de polițiști de frontieră, fonduri pentru modernizarea tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă, controale întărite la frontierele terestre ale UE, precum şi preluarea, de către România şi Bulgaria, a unor solicitanți de azil ajunși ilegal în Austria, în special afgani și sirieni.
Ministrul român de Interne a arătat că țara noastră, este obligată, în virtutea Acordului de la Dublin, să-i preia pe migranții înregistrați de autoritățile de la București, chiar dacă aceștia și-au continuat ilegal parcursul prin UE pentru a cere azil în alte țări mai bogate de pe continent.
