De la 1 ianuarie 2007, România a devenit al 27-lea stat membru al Uniunii Europene. Şi a şaptea ţară din UE, după numărul de locuitori, cu 35 de membri în Parlamentul European. Pe tot parcursul negocierilor de aderare, începute în 2000, România a fost avertizată că riscă activarea clauzei de salvgardare, dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate. Domeniile cele mai vizate au fost justiţia, combaterea corupţiei, fiscalitatea şi agricultura.
Chiar şi în tratatul de aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, în Luxemburg, s-a specificat că activarea unei clauze de salvgardare ar putea amâna aderarea cu un an. România a scăpat, la mustaţă, de salvgardare pentru că a întârziat să instituie zonele protejate pentru păsările migratoare. Măsura nu a mai fost instituită după remedierea greşelii.
România a fost criticată şi pentru alte încălcări ale Tratatului de aderare, împotriva ţării noastre fiind declanşată procedura de infringement în cazul taxei de primă înmatriculare a autovehiculelor, dar şi al facilităţilor acordate de statul român la privatizarea Petrom. Este verificată şi corectitudinea vânzării uzinei Daewoo Craiova către Compania Ford. Aici comisia suspectează că fabricantul american de automobile ar fi obţinut un preţ mai mic, după ce a promis guvernului de la Bucureşti că va păstra angajaţii fabricii.
România a fost prima ţară comunistă din Europa care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană încă din 1974, când a semnat o serie de acorduri comerciale.
Principalul avantaj de care s-au bucurat cetăţenii români încă din 1 ianuarie 2007 a fost posibilitatea de a călători doar cu cardul de identitate în statele Uniunii Europene. Conform eurobarometrelor, românii sunt printre cei mai optimişti cetăţeni comunitari cu privire la viitorul Uniunii.
