"Nu pot nici să vorbesc de plâns. Plâng de două zile în continuu. M-au adus aici la o femeie bolnavă cu demență. Există o vecină aici care din prima zi mi-a zis să plec acasă că sunt româncă proastă și împuțită, că nu suportă româncele", a declarat Rodica Ursu, una dintre româncele traficate și umilite de firmele de intermediari din Caraș-Severin.
Aparținătorii bătrânei de care românca avea grijă erau departe, așa că vecina era cea care avea grijă de casă și de banii familiei.
"De la mâncare au plecat toate, că în rest suportam orice. Orice umilință aș fi suportat. Dar nu aveam voie să mănânc. Aseară am furat o felie pâine. Amețesc, mă țin de pereți când merg. Cerșesc mâncare și ei mă gonesc ca pe un câine. Am luat legătura cu firma și firma mi-a spus că nu mă crede și nu mi-a mai răspuns la telefon", a mai explicat Rodica Ursu.
În acte, firma care a trimis-o pe româncă este o agenție de turism și nicidecum o firmă de plasare a forței de muncă.
"O linguriță de mâncare pe zi. O linguriță. Atât sunt de zgârciți. Mă culcam cu dorul de mâncare și mă sculam. Eu știam că noi primeam și bani de mâncare", a precizat Agnes Telescu, o altă româncă batjocorită în Austria.
Toate firmele care se ocupă de plasarea forței de muncă în state din Uniunea Europeană percep comisioane de la românii care vor să muncească în străinătate, lucru interzis complet de lege. Și totuși, samsarii îi jecmănesc pe muncitorii români și le iau comisioane lunare, pe lângă multe alte taxe, începând cu taxa de transport.
