Rezerva de aur a României nu s-a schimbat din 2007. Câte tone are țara noastră, comparativ cu Ungaria sau Polonia

Ungaria și-a crescut rezerva de aur de trei ori, cu până la 95 de tone, în timp ce Polonia a cumpărat 126 de tone de aur, în decursul anilor 2018 și 2019, iar 100 de tone au fost repatriate de la Banca Angliei.

Ungaria a ajuns astfel să aibă cele mai mari rezerve de aur per cap de locuitor, din Europa Centrală şi Est, lucru făcut clar de banca centrală pe site-ul său de internet. Aceasta ar fi cea mai mare achiziţie lunară de aur din iunie 2019, când banca naţională a Poloniei a cumpărat aproape 95 de tone, arată datele Consiliului Mondial al Aurului, informează Mediafax.

Înainte de anunţul Ungariei, în martie, guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, şi el un aliat fidel al partidului aflat la guvernare, a declarat că instituţia pe care o conduce va cumpăra cel puţin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forţa economică a ţării, după cum scrie Bloomberg.

Glapinski făcea aceste comentarii în contextul în care îşi pregătea terenul pentru câştigarea celui de-al doilea mandat la conducerea băncii centrale. De când el este acolo, a explicat bancherul, banca centrală şi-a dublat rezervele de metal preţios la 229 de tone.

Noile achiziţii vor fi păstrate în Polonia, a mai spus Glapinski, vorbe care amintesc de o febră europeană a repatrierii aurului de acum câţiva ani. „Acest lucru contează, printre altele, la cum este percepută ţara“, a explicat Glapinski. Mandatul său de şase ani se încheie în iunie 2022.

Rezerva de aur a României, neschimbată din 2007

România are o rezervă de aur de aproximativ 103,7 tone de aur, stoc care nu ar fi suferit modificări din 2007 și până în prezent.

Aproximativ 60% din total, circa 61 de tone sunt depozitate la Banca Angliei, fiind în custodia BNR. În acest fel, Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiune cu aurul României.

Țările care își cresc rezerva de aur

Pe de altă parte, pe lângă Polonia și Ungaria și alte state își cresc rezervele de aur. 
Spre exemplu, Banca centrală a Turciei a achiziţionat aproape 13 tone, crescându-şi rezervele cu 5%, iar India 7,5 tone. De asemenea, Banca Thailandei şi-a întregit rezervele cu 42,5 tone în aprilie. Achiziţii au făcut şi băncile centrale din Uzbekistan, Kazahstan şi Cambodgia.

Banca centrală a Serbiei cumpără metal preţios în ritm lent, dar constant, din 2019.

De câţiva ani încoace şi Banca Centrală a Rusiei îşi consolidează rezervele de aur în cadrul unei strategii de diversificare a rezervelor internaţionale în defavoarea dolarului. Băncile centrale folosesc metalul preţios, printre altele, pentru a proteja valoarea rezervelor în vremuri cu volatilitate ridicată.

Achiziţiile au încetinit accentuat, cu 59%, anul trecut, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, la 273 de tone. Însă rezervele oficiale au urcat cu aproape 45 de tone în ultimul trimestru din 2020 şi au accelerat în ultima parte din primul trimestru al acestui an.