Antena 3 CNN Actualitate Religie Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Atenţie, unele ritualuri se fac chiar din seara asta!

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Atenţie, unele ritualuri se fac chiar din seara asta!

Gabriel Dano
3 minute de citit Publicat la 18:20 29 Noi 2020 Modificat la 18:20 29 Noi 2020
o_1eoac0f924spi7j1st6kl0evib.jpg

Românii au tradiții unice și destul de bizare legate de noaptea dinaintea Sfântului Andrei, care este asociată cu Halloween-ul românilor. Se spune că în noaptea aceasta ies strigoii, adică spiritele celor morți care refuză să plece în lumea de dincolo și merg să își viziteze rudele. 

Seara în care România miroase a ustoroi

Pentru a-i îndepărta pe strigoi, românii care cred în astfel de mituri, manâncă usturoi și își ung ferestrele, ușile, clanțele ușilor și tot felul de alte obiecte cu usturoi. Astfel, nu le permit spiritelor rele să le intre în case. 

Tot în această noapte, oamenii pun în apa crenguțe din copaci și dacă înfloresc până la Crăciun, înseamnă că vor avea un an bogat. Tot acum se pune grâu în farfurii, tot pentru a află cât de bun va fi anul familiei. 

De asemenea, în unele zone se pun 12 cepe în mici vase. Cele 12 cepe reprezintă lunile anului. Acestea sunt lăsate în vase până la Crăciun, când se află cum va fi vremea anul următor. Cepe stricate arată că lunile respective vor fi ploioase, cele încolțite indică lunile cu bogăție. Se mai spune că dacă în această noapte este senin și cald, iarnă va fi una blândă. În schimb, ne va aștepta o iarnă cu troiene, dacă în această noapte plouă sau ninge. 
  
Se mai spune în popor că fețele își pot vedea ursitul în oglindă dacă se așază în această noapte între două oglinzi ținând o lumânare în mână. 

O altă tradiție des întâlnită de Sfântul Andrei este practicată de tinerele care vor să afle dacă vor avea noroc în dragoste. Cele mai multe dintre ele își pun sub cap 41 de boabe de grâu, iar dacă visează că cineva îi va lua grâul înseamnă că se va mărita. 

Cum să-ţi visezi ursitul de Sfântul Andrei

Fetele de maritat abia asteapta venirea serii ca sa-si poata afla ursitul in timp ce femeile se ocupa de protectia casei si a gospodariei pentru tot anul ce va urma.

Ca sa si reuseasca aceste lucruri atat fetele cat si femeile trebuie sa parcurga ritualuri traditionale a caror vechime inca nu a fost stabilita cu exactitate de catre specialistii in folclor si etnologie.

Pentru a sti cine le va fi sot, fetele apeleaza la celebra turta din aluat foarte sarat, care dupa ce este gata de framantat sfarseste coapta pe carbuni incinsi.

Jumatate este mancata inainte de culcare pentru a face sete, iar cealalta jumatat pusa in stergar sub perna pana dimineata.

Visul in care un tanar vine sa-i aduca apa de baut tinerei fete, va fi visat numai daca maritisul va avea loc in perioada ce urmeaza postului.

Daca viitorul sot refuza sa apara in vis cu apa de baut, atunci fata respectiva va trebui sa mai astepte. Pe cat de nerabdatoare sunt fetele sa puna in practica acest obicei, pe atat de ocupate sunt mamele si bunicile lor, cu alte indeletniciri ce trebuiesc facute numai in ajun de Sf. Andrei.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, fiind fiul lui Iona şi fratele lui Simon-Petru. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Dar, dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan, arătând pe Iisus şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat lui Hristos, zicând fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos” (Ioan 1, 41). Şi astfel, l-a atras şi pe Petru spre urmarea Domnului. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel întâi chemat.

Din zilele acelea, ca şi ceilalţi Apostoli, Sfântul Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-L pe drumurile Ţării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care le aducea Mântuitorul. A fost martor faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul dumnezeiesc, dătător de viaţă, al credinţei celei noi întemeiată de Hristos, şi, mai presus de toate, a văzut Pătimirile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinţă, în ziua Învierii.

La rândul ei, Tradiţia Bisericii ne spune că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Sinaxarele bizantine amintesc că Apostolul cel întâi chemat a propovăduit în Bitinia şi Pont, precum şi în alte ţinuturi ce se află lângă Marea Neagră, ajungând în Sciţia, la Dunăre, unde a zăbovit propovăduind geto-dacilor, romanilor şi grecilor aflaţi atunci acolo.

×
x close