TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL. Sf. Ioan Botezătorul a îndurat moarte mucenicească, pentru fărădelegea regelui Irod, pe care sfântul îl mustrase. Pe când îşi sărbătorea ziua, Irod, ameţit de vin şi de dansul stârnitor de patimi al Salomeei, fiica Irodiadei (soţia vicleană a lui Irod, care mai înainte fusese soţia fratelui acestuia, Filip), i-a făgăduit dansatoarei că-i îndeplineşte orice dorinţă. Îndemnată de mama sa, Salomeea i-a cerut capul Sf. Ioan Botezătorul. Şi astfel a fost tăiat şi adus pe tipsie capul Sfântului, încă sângele curgând. A fost găsit mai târziu, la 25 mai, când creştinii serbează “Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul”.
TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL. OBICEIURI. TRADIŢII. SUPERSTIŢII
29 august – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul; Popular se numeşte Sf. Ioan de Toamnă
Se ţine post negru, pentru tămăduirea de friguri.
În această zi, numită şi Crucea Mică, nu se taie pepeni verzi, că e rău de friguri; nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna.
Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.
TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL. Oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.
TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL. În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.
