SFANTUL DUMITRU.Tradiţia populară spune că de Sfântul Mucenic Dumitru, cinstit în fiecare an pe 26 octombrie, se usucă toate plantele şi căldura intră în pământ, făcând loc anotimpului friguros.
SFANTUL DUMITRU. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. În satele din Bărăgan, oamenii încă mai păstrează o serie de ritualuri care aduc sănătate, protejează de rele şi chiar îi ajută pe tineri să-şi găsească perechea. “În Ajunul sărbatorii, se aprind focuri, focurile lui Sâmedru, peste care sar copiii pentru a fi sănătoşi tot anul.
SFANTUL DUMITRU. Focul ţine la distanţă fiarele codrilor
SFANTUL DUMITRU. Bătrânii satului spun că focul alungă fiarele. După ce acesta este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină ca aceasta să primească putere de a rodi. Obiceiul se păstrează şi în satele din Bărăgan: Alexandru Obobescu, Grădiştea, Unirea, Dichiseni”, spun specialistii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.
SFANTUL DUMITRU. Focul are rol purificator şi protector, apărând împotriva relelor, necazurilor şi ţinând la distanţă fiarele codrilor. În satul românesc se crede totodată că şi morţii vin să se încălzească la aceste focuri. În acelaşi timp, focul este menit să apere copiii care dănţuiesc în jurul lui sau sar peste el când văpaia se domoleşte. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând. În gospodariile autohtone, femeile au datoria de a împărţi copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi, iar în biserici se ţin slujbe speciale şi se împart merinde.
