Sfântul Sfințit Elefterie, pomenit în calendarul creștin ortodox la 15 decembrie, a trăit în vremea împăratului roman Adrian (117-138), la Roma, primind o educație creștină de la mama sa, Antia, care a fost botezată de Sfântul Apostol Pavel.
A primit prima treaptă clericală la 15 ani, fiind hirotonit diacon, la 18 ani a fost hirotonit preot, iar la 20 de ani de ani a fost ales episcop al cetății Iliric. Datorită vieții și a cuvântului său, a adus mulțime de popor la credința în Hristos, fapt care îi va aduce prigoniri din partea autorităților romane.
A fost prins și adus la Roma din porunca împăratului Adrian. Aici, suferind cu bărbăție torturile la care a fost supus, l-a adus la credința creștină pe guvernatorul cetății, Coremon. Acestuia, după ce l-a mărturisit pe Hristos, i fost tăiat capul.
Sfântul Elefterie scăpând din temniță a mers la un loc mai înalt aproape de cetate și, prin faptele sale minunate, a convertit la creștinism cinci sute de persoane. A fost din nou prins și străpuns cu sulițele, iar mamei sale, pe când se apleca să-l îmbrățișeze, i s-a tăiat capul.
Joi este pomenită și Sfânta Mucenică Suzana, din Palestina, care a pătimit în timpul împăratului Maximian (285-305).
