Institutul „Elie Wiesel” acuză BOR că a canonizat unii preoți care „au promovat curentul toxic legionar”

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a transmis miercuri că este profund întristat de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie de a propune pentru canonizare, un pas premergător proclamării oficiale prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au susținut mișcarea legionară toxică în anii '30 și '40. Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel" fac referire, într-un comunicat de presă, la biografiile a trei clerici aprobaţi pentru canonizare, Ilarion Felea, Ilie Lăcătuşu şi Dumitru Stăniloae, despre care susţin că au avut legături cu Mişcarea Legionară.

„În 11 iulie 2024, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma la şedinţa Sfântului Sinod al BOR: 'Canonizarea (...) înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Aşadar, sfinţii canonizaţi sunt daţi ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt şi învăţătorii noştri prin cuvântul dreptei credinţe, prin vieţuire sau faptă şi prin modul lor de a fi. (...)'. Aşa cum foarte bine a menţionat Patriarhul Daniel, sfinţii canonizaţi sunt dreptar, ne întrebăm, deci, dacă ridicarea între sfinţi a unor persoane care, pe parcursul vieţii, au împărtăşit, prin vorbă sau faptă, valorile fascismului este consonantă cu etica creştină?", se arată în comunicat.

Conform biografiilor prezentate de Institutul „Elie Wiesel”, Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu au „făcut apologia Germaniei naziste”, au promovat mișcarea legionară și au activat chiar și ca lideri de cuib legionar.

Institutul „Elie Wiesel” oferă câteva detalii despre biografiile a trei dintre clericii aprobați pentru canonizare:

• Ilarion Felea (1903-1961) a fost un membru activ al Mișcării Legionare și lider al cuibului legionar „Sf. Ioan” din cadrul Academiei Teologice Ortodoxe din Arad în timpul Statului Național Legionar. Între 1944 și 1945, a fost internat în Lagărul de la Caracal pentru foștii legionari. În scrierile sale pentru revista eparhială „Biserica și școala”, Felea a promovat Mișcarea Legionară și programul statului etnocratic al lui Nichifor Crainic, pe care îl descria ca „cea mai prețioasă contribuție ce a dat-o spiritul românesc la opera de renaștere a statului român”, vizând „distrugerea parazitismului iudaic” (Biserica și școala, nr. 7, 1940).

• Ilie Lăcătușu (1909-1983) a avut o activitate legionară intensă, fiind lider de cuib și ulterior de sector legionar. A participat la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 ca lider al unui grup insurecțional și a întocmit liste cu adversari ai Mișcării Legionare ce urmau să fie executați după preluarea puterii. Între 1942 și 1943, a fost misionar al Bisericii Ortodoxe Române în Transnistria, regiune unde au fost exterminați zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului.

• Dumitru Stăniloae (1903-1993) a scris articole în publicațiile de extremă dreaptă „Calendarul” și „Porunca vremii” în care a susținut Germania nazistă și legătura dintre ortodoxie și etnocrație. A contribuit, de asemenea, la revista „Gândirea”, implicându-se în dezbaterile extremei drepte și promovând legătura dintre ortodoxie și naționalism. A sprijinit legionarismul și în „Telegraful român”, revista oficială a Arhiepiscopiei Sibiului. Odată cu venirea legionarilor la putere, Stăniloae a susținut că „neamul nostru prinde din nou în mână sabia Arhanghelului păzitor al creștinătății” și că revoluția legionară marchează transformarea în „stat național-legionar, sub patronajul Arhanghelului Mihail” (Telegraful român, nr. 39, 1940). Potrivit Institutului „Elie Wiesel”, Stăniloae vedea în această schimbare eliminarea miniștrilor „care nu puteau vorbi decât citind din doctrina antireligioasă a evreului Durkheim”.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit săptămâna trecută în Aula Magna „Teoctist Patriarhul", sub preşedinţia Patriarhului Daniel, a decis canonizarea a 16 sfinţi români.

Cei 16 sfinţi sunt:

• Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti, cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
• Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
• Părintele Constantin Sârbu cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
• Părintele protosinghel Arsenie Boca cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
• Părintele Ilie Lăcătuşu cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
• Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
• Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
• Părintele arhimandrit Dometie Manolache cu titulatura Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
• Părintele arhimandrit Serafim Popescu, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
• Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
• Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, stareţul Mănăstirii Tismana, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
• Părintele arhimandrit Visarion Toia, stareţul Mănăstirii Lainici, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
• Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timişeni şi la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
• Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
• Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chişinăului, cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
• Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.

BOR a răspuns acuzațiilor

Biserica Ortodoxă Română (BOR) are dreptul de a analiza şi a se pronunţa, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce priveşte canonizarea unor persoane din Patriarhia Română, iar în cadrul procesului de canonizare, BOR desfăşoară o activitate de cercetare minuţioasă a vieţii persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea şi-au schimbat viaţa.

Precizările Biroului de presă al Patriarhiei Române vin în urma comunicatului Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" ((INSHR-EW), referitor la canonizările părinţilor Ilarion Felea, Ilie Lăcătuşu şi Dumitru Stăniloae, despre care reprezentanţii institutului susţin că au avut legături cu Mişcarea Legionară.

„În lumina principiilor libertăţii religioase şi autonomiei bisericeşti cuprinse atât în legislaţia internaţională (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât şi în cea naţională (Constituţia României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza şi a se pronunţa, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce priveşte canonizarea unor persoane din Patriarhia Română. În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o activitate de cercetare minuţioasă a vieţii persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea şi-au schimbat viaţa'', arată sursa citată.

Potrivit Patriarhiei BOR, procesul de canonizare constă exclusiv în recunoaşterea sfinţeniei pe baza dovezilor consistente şi mărturiilor credibile.

„Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinţilor (canonizare) s-a ţinut cont de mai multe criterii canonice, istorice şi pastoral-misionare din care reţinem următoarele: viaţa sa curată şi sfântă; mărturisirea dreptei credinţe până la sfârşitul vieţii; aspru nevoitor, împodobit cu multe virtuţi; dragostea şi spiritul de jertfă manifestat faţă de cei aflaţi în nevoie; mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste; a dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni; s-a bucurat de o cinstire constantă din partea credincioşilor'', explică Patriarhia.